20 noiembrie, ora 11 la Târgul de carte Gaudeamus, Aniela Tănase proprietara site-ului www.activităţicopii.ro, va lansa cele două cărticele ale sale Aventurile trenuleţului TT, cunoscut deja copiilor fiindcă acest trenuleţ este mascota site-ului, ce fac parte dintr-o serie de patru carţi ce urmează să apară.
LA CEREREA AUTOAREI AM SCRIS VERSURILE CÂTECELULUI DE MAI JOS, pe care cu ocazia lansării cărţilor, câţiva micuţi de la o grădiniţă din Bucureştori, îl vor interpreta în deschidere. Cântecelul este de fapt un rezumat al acţiunilor ce se desprind din imaginile viu colorate ale cărticelelor:
Eu sunt marele TT
Si-s frumos, ia uite-te
Am locomotiva mare
Si sirenă asurzitoare:
Refren:
Uuuuu aşa cânt eu
Uuuu-i semnalul meu
Uuuu te duc –te-aduc
Niciodată nu mă-ncurc.
Eu sunt trenul vorbitor
Si plimb orice călător
Lumea toată o colind
In viteză alergând.
Refren acelaşi
In oraşe când ajung
Fluier în gară prelung
Si copiii din vagoan
Coboară toţi pe peron.
Refren, acelaşi
Şi la munte pot să urc
Şi să ştiţi că mă descurc.
Oricât e drumul de greu
Urc atunci când doresc eu.
Refren (acelaşi)
Când din nori apare soare
Eu vă duc direct la mare
Imi place să văd copii
Prin valuri sărind zglobii.
Refren acelaşi
Nu este nici un secret
Că ades merg prin deşert
Si cămile cocoşate
Sar în lături speriate.
Refren acelaşi .
Eu te duc, dar şi te-aduc
Fiindcă-i vremea să mă culc
Te duc, te-aduc, te duc, te-aduc
Mă culc- mă culc,culc-culc-culc!
Superb cantecelul!
Minunata, ca de obicei…
TT are tot ce-i trebuie ca sa cucereasca lumea!
Germina, TT trebuie să cucerească lumea, doar vine din Texas şi a străbătut atâta cale!
Ce frumos. Copiii merită totul, merită dragoste, vise frumoase şi cărţi din care să tragă concluzia că oamenii mari au grijă de ei şi le oferă poezie şi poveste. Într-o lume desprinsă parcă din cel mai mare coşmar… O zi bună să aveţi şi numai gânduri bune!
Cristi, mă bucur că rupi din timpul tău atât de preţios pentru o fugă pe blogul meu. Imi place tot ce scrii, îmi place cum gândeşti, imi place cum îţi iubeşti Geanina! mulţumesc pentru urări !
Cred ca e unul din lucrurile ce te prind de minune, draga Aura 🙂 Te vad si mama, si bunica, te vad femeie si-s aproape invidios pe cei ce au norocul sa te vada-n fiecare zi fiind, cu o naturalete debordanta, TU 🙂
Teo, m-ai topit ! Nici nu am alte cuvinte. Cred că şi cea mai adulată divă s-ar simţi flatată de o aşa caracterizare!
Mă bucur că ai recuperat articolul!
Editura Aramis e celebră, va trebui să te faci și tu cunoscut prin ei, sigur apreciază frumoasele tale poezii. Va trebui să apărem și ÎMPREUNĂ, că, așa cum spuneam, avem cu ce! Mult succes!
Foarte frumoasă recenzie, felicitări! O felicit și pe doamna Aniela și îi doresc vânzare bună, copiii se vor bucura de aceste cărți adresate lumii copilăriei.
………………………….
Și pentru că am mai găsit o comoară, foarte bine înregistrată, îți voi lăsa aici linkul.
Mirela, din păcate nu am recuperat nici articolul (este altul!!) şi nici comentariile. Nici banner-ul nu l-am mai pus. Mergem IMPREUNA , aşa cum am început!
M-ai topit cu darul muzical, îţi mulţumesc mult.
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă « ÎNK TÂNĂR, ÎNK CITITOR
Pingback: Năbădăiosu` şi muzica « Cristian Dima
Pingback: OBEZITATEA « Madi şi Onu Blog
Pingback: Zâmbesc. Ce îndrăzneală! « Blogul lui Teo Negură
Pingback: BRAŞOV – PANORAMĂ DE LA TURNUL ALB (1) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: Bântuiţii « Gabriela Elena
Pingback: Povara învăţăturii « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Pingback: Toamna, voi, poezie, arte și cromatică vie « Mirela Pete. Blog
Lamunte,la mare, in desert ,in oras-pe versuri saltarete -am facut o plimbare de mai mare dragul…
Iar ai facut celor mici(sau mai putin mici!!)o bucurie!!Imi place!
Liana, dacă te-ai plimbat şi cu trenuleţul… e clar! Punem linie ferată până la tine în poartă şi-l punem pe King-păunul şef de gară, pe Dodi-căţelul controlor şi tu, evident, pasagerul!
Ma bucur iar de poezie si ma indestulez din ea doar cu ajutoru tau stropi de suflet si iti multumesc ca existi. Multa sanatate
Iti multumesc pentru poezii si ma bucur ca exististropi de suflet. Multa sanatate.
Pingback: Fugarul « Cristian Dima
Pingback: Poveste de vis (13) « Blogul lui Teo Negură
I follow this post from Digg.com. So far a good site.
Binecuvântate sunt eforturile păentru educația copiilor.Toată stima celor ce se străduiesc.
Se-cret, mulţumesc mult pentru trecere şi gândurile frumoase
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă | Proliteratura
Pingback: Moartea lui Nicolae Labiş între accident şi crimă | Pro literatura
Ce senin splendid de suflet
Văd pe blogul tău ales
Şi pe cuget, o pvară, mă încearcă
Să nu pot trece mai des.
Dar, în tot fragilul său
O întrebare, nu-mi dă pace:
Unde-am fost noi, Stropi de suflet
De paşii noştri, puri şi tandri,
N-au dat peste vino-ncoace?
Madi şi Onu