In noaptea sfântă, plină de mister,
Când îngerii aprind candele-n cer,
Un cor divin, în văzduhul etern,
Cântă povestea din Bethleem.
Şi doar copiii-n somn călătorind
Aud îngerescul colind:
În vis li s-arată Pruncul cel Sfânt
In ieslea săracă, aici pe Pământ.
O stea mare-n cer lumina o ţese
Şi magii sosesc cu daruri alese.
Bucuraţi-vă! Azi Iisus a sosit !
El din iubire pentru noi a venit!
Copiii au zâmbet duios la trezire
Şi-n inima lor e numai iubire.
Cu ochii în slavă şi mâini împreunate
Domnului se roagă pentru sănătate.
Dragă Aurora, poezia ta vine în momentul în care începem să așteptăm, cu mare drag, Crăciunul! Peste o lună pregătirile vor fi în toi. Dar pregătirea pentru suflet a început odată cu postul, odată cu primele nopți reci și lungi, odată cu diminețile de cristal, răcoroase și alburiil! Am căutat în librării o carte de poezie contemporană. Crede-mă, prefer să citesc în blogosferă poeziile tale, ale lui Lisandru, ale Geaninei, ale altor poeți buni…Voi scrieți pentru Oameni, iar prin cuvinte aparent simple, transmiteți gânduri frumoase, poetice și inspirate!
Nu-i ușor să scrii o poezie cu substrat religios, poate că e cel mai greu. De aceea te felicit, ai reușit ceva pur, ca și textul unei colinde de Crăciun, în care poezia însăși amintește de note muzicale legănate de miros de cetină de brad, de scorțișoară și zăpada proaspătă, de clinchet vesel de clopoței, alături de voci tinere de copii frumoși! 😛
Te felicit că și în acest domeniu, care presupune strictețe, ai reușit și nu doar atât, ai creat un poem de Crăciun! 🙂
”Copiii au zâmbet duios la trezire
Şi-n inima lor e numai iubire.
Cu ochii în slavă şi mâini împreunate
Domnului se roagă pentru sănătate.”
Felicitări!
O zi plină de împliniri!
„In noaptea sfântă, plină de mister,
Când îngerii aprind candele-n cer,”
Da, Teo e unul din poetii din blogosfera (de care vorbeam).
Draga Aura, esti o mare Doamna. Si stii de ce! 🙂
ha ha! Eu scriu, eu raspund!
Mirela, îţi mulţumesc pentru gândurile frumoase.
Nu, nu tu îţi răspunzi, ci eu, cu întârziere regretabilă, deloc dorită de mine, dar nevoită să mă implic în alte probleme prioritare ce nu ţin de plăcere ci de obligaţiile casnice.
Mirela, ca de obicei, comentariul tău este primul, este cel mai lung şi cel mai pertinent, fiindcă ştiu că citeşti cu implicarea celui ce simte mesajul ce se doreşte transmis. Aprecierile tale mă măgulesc cu atât mai mult cu cât ştiu că vin de la o persoană instruită şi înzestrată cu un simţ artistic deosebit aşa cum eşti tu.
Aura, citind, zambesc, ma linistesc, aveam nevoie de asa ceva… Esti o minunatie de suflet bun, sa stii 🙂
Acum o sa mai zic ceva, cu permisiunea ta, dar o s-o zic cu dragoste si dezinteresat, sa nu m-afurisesti, cum fac femeile prin sat 😛 Na, ca m-am jucat 😉
La prima strofa, nu era mai bine „aprind candele” in loc de stele, care sunt candele ale boltii senine? 🙂 Te imbratisez.
Teo, sigur că este mult mai frumos cum ai spus tu! Ingerii nici nu aprind stele, dar candele, DA! Şi imaginea artistică este mult mai frumoasă. Mulţumesc mult. Vezi că eşti poet? Şi mai ziceai să nu scrii poezii!!!
Pingback: O mai facem o dată? | Noaptebunacopii's Blog
Pingback: Banca și toamna « Mirela Pete. Blog
Pingback: Daca am fi nemuritori… « Gabriela Elena
Saru’mina.
E frumoasa poezia.
Mi-i si inchipui pe copiluti cintind-o sau recitind-o pe la usi sau doar acasa.
Mi-i inchipui cu chipul luminos,seriosi si concentrati .
Mi-i inchipui jur-imprejurul tau-mama si bunica a tuturor copiilor.
Alexandru, stii că ai dreptate! Chiar este un tablou minunat : o bunică înconjurată de micuţi ce stau cu ochişorii cât cepele să asculte poezioare şi poveşti!
Daca magazinele pregatesc podoabe de Craciun, jucarii pentru copii, noi sa nu ne pregatim sufletele pentru marea sarbatoare?
Ai spart gheata! 🙂
Gabriela, am fost nevoită să sparg gheaţa fiindcă micuţii au nevoie de timp ca să înveţe poezioarele cu care să-l întâmpine pe Moş
Pingback: Cele două feţe ale lui Gheorghe Caruz « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Pingback: A doua Scrisoarea III « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Inca o poezie minunata pentru noi , iti multumim, anul acesta o sa-i spunem mosului poezii noi si frumoase si el o sa se bucure si o sa ne dea daruri minunate. Te pup si mai asteptam vreo doua trei poezii minunate.
Nuşa, vor veni mai multe nu numai două-trei
Pingback: CETATEA BRAŞOVULUI (6) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
Pingback: Acorduri Dire Straits pentru noi toți « Mirela Pete. Blog
Stapana acestui blog este modesta. Adica vad mai mult decat niste stropi de suflet.
Bine ai venit, damă fără camelii. Te rog primeşte din parte-mi un buchet de crizanteme care să înlocuiască cameliile râvnite. Măgulită de constatare ! Mulţumesc frumos.
As dori sa folosesc prima strofa din poezia „Noaptea sfanta” in cadrul unei felicitari de iarna ce este comercializata de o firma specializata. In ce conditii pot folosi textul respectiv?
Multumesc anticipat
In principiu, DA. Discutăm in particular.