SCRISOAREA BUCLUCAŞĂ (scenetă )

Personajele nu sunt nominalizate (cu câteva excepţii cu rol fix) pentru a da posibilitatea  regizorilor să împartă dialogurile în funcţie de numărul de elevi pe care vor să îi implice.

      SCRISOAREA BUCLUCAŞĂ
(Intreaga acţiune se desfăşoară într-un loc deschis. Poate fi o sală de clasa)

Un grup de copii veseli fac planuri pentru vacanţa de iarnă
– Eu merg la munte!
– Eu rămân în oraş fiindcă în fiecare zi voi merge la patinaj. Mă pregătesc pentru concurs.
– Şi eu particip la acest concurs, aşa că vom merge împreună la antrenamentele zilnice.
– Eu am promis bunicilor mei că vacanţa de iarnă am să mi-o petrec la dânşii! Locuiesc la ţară şi este minunat. Abia aştept să mă joc cu pisicuţa Griuţa şi cu Lăbuş, un câine alb cu o pată maro pe spate. Au si o văcuţă! In satul acela am o mulţime de prieteni pe care sunt nerăbdător să îi revăd!
– Ce frumos trebuie să fie! Si eu voi merge la bunici, dar la vară. Acum rămân acasă fiindcă mi-am propus să citesc mai multe cărţi ale căror titluri m-au făcut tare curios.
– Văd că toţi aveţi ceva planificat, dar cred că nimeni nu are o perspectivă a vacanţei mai frumoasă ca a mea!!!
– Măi să fie? M-ai făcut curioasă. Ce poate să fie aşa deosebit încât să crezi că tu eşti „cel mai-cel mai”?
– RELU: Eheeee! Eu am o mătuşă în Provincia Laponia din Fiinlanda şi în vacanţa aceasta m-a invitat împreună cu toată familia acolo ca să-l vedem pe Moş Crăciun la el acasă!!!
– TOTI : Adevărat???
– Sigur şi precis! Sută-n sută… Garantat !
– Intr-adevăr este extraordinar!
– Relu, ştii, mi-a venit o idee! Dacă tu mergi în Laponia, nu vrei să duci cu tine scrisorile noastre pentru Moş Crăciun?
– TOTI: DA, da, da!!!
– Ce idee bună!! Le vei pune direct în cutia poştală specială a lui Moş Crăciun! Aşa vor ajunge mult mai repede şi sigur nu se vor rătăci!
– RELU: Da, nu am nimic împotrivă, chiar mă bucur să pot face ceva pentru voi. Doar îmi sunteţi colegi!
– Uite eu ti-o voi da chiar acum, fiindcă era scrisă.
– TOTI, (care mai de care, dezordonat, se grăbesc să îi dea scrisorile) : Şi eu… şi eu… şi eu ! (Relu ia scrisorile de la toţi)
– RELU: Eu nu mai pot întârzia fiindcă am de făcut bagajul. Chiar aztăzi vom pleca.. (Ies toţi din scena în directii diferite, făcându-şi semne de rămas bun cu mâna, strigând : în mod neorganizat):
– Pa! La revedere! Pe curând! Sărbători fericite!
– (Intră 2 povestitori):
– – Hm! Observi ce linişte este? Parcă nici nu-mi vine să cred!
– Aşa esrte, dar e firesc: elevii sunt în vacanţă şi şcoala într-adevăr pare pustie fără ei.
– Nimic din gălăgia perioadelor de cursuri. Şi totuşi cineva se bucură! Nu ştii cine?
– Păi… spre exemplu:
– Uşile! Uşile răsuflă uşurate că nu mai sunt trântite!
– Pereţii! Şi ei se bucură! Nu-i vezi cum se privesc uimiţi ? Nici nu le vine să creadă că nu se mai freacă nimeni de ei !
– Balustrada! Şi ea se bucură fiindcă se se simte în sfârşit „balustradă” şi nu tobogan!
– Parchetul e vesel şi el fiindcă nu mai stă pe post de patinoar.
– Aaa! Şi geamurile! Mai ales geamurile care nu mai tremură de teamă că o minge le poate face ţăndări.!
– Ne-am luat cu vorba şi deja au trecut câteva zile de vacanţă.
– Oare ce- or mai face colegii noştri ?
– (In timp ce prezentatorii se retrag intră un grup de copii, mai mic decât cel initial vorbind între ei în timp ce din directia opusă vine un alt elev fluturând o scrisoare):
– NELU:-Hei!! Am primit prin curier rapid o scrisoare de la Relu. Este pentru noi toţi. Am, citit-o ce-i drept , dar …hm! Sunt ni;te probleme cu scrisoarea aceasta….dar mai bine las să vedeţi singuri!
– Citeşte-o,! Citeşte-o!
– NELU: Aşaaa: Dragii mei MOLEGI …..
– Ce? Cum ai zis?
NELU. Păi… aşa scrie aici: dragii mei MO-LEGI. Probabil a vrut să scrie dragii mei colegi, dar voi nu ştiţi cum caligrafiază Relu?
– TOTI ( dând din mână a lehamite) Daaaaaa!
– Parcă scrie cu picioarele!
– NELU: Deci : Dragii mei molegi. Am ajuns cu bine în Rovaniemi –FORAŞUL din Laponia în care LĂCUIEŞTE mătuşa mea.
– Aoleuuuu! Stai aşa că nu înţeleg nimic: Cum ai zis? A ajuns cu bine în foraşul în care lăcuieşte mătuşa?
– Ei, nu… Precis a vrut să spună că a ajuns în oraşul în care locuieşte mătuşa! Nu LĂCUIEŞTE!
– AAAaaa! Da, mai departe!
– RENUL nu a fost aglomerat şi am stat pe nişte TOCURI la fereastră…
– Păi a mers călare pe ren?
– Nuuuuu cu trenul , dar a mâncat o literă. Pe T şi trenul s-a transformat în ren…!
– Bine , bine, dar mai departe zice că a stat pe nişte TOCURI la fereastră!
– Probabil pe LOCURI la fereastră dar a nu făcut din bucla literei „ l” decât o liniuţă şi a ieşit „t”
– NELU: Nu mă mai întrerupeţi! Deci…. am stat pe tocuri la fereastră aşa că am putut PLIVI toate peisajele fără nici un fel de probleme. Nu ne-a scăpat nimic!
– Vrei să spui că el şi familia lui au PLIVIT tot, fără să le scape nimic… chiar aşa în mersul trenului?
– Uf! Ce nu înţelegi?: A PRIVIT nu a PLIVIT peisajele! A scris L în loc de R!
– Nelu (citeşte mai departe) Hai ascultaţi mai departe: Când a oprit trenul în BARĂ.. (se opreste puţin în timp ce ,
– TOŢI exclamă: Aoleu! A oprit trenul în bară? A fost un accident feroviar?
– Nu…a vrut să spună : „Când a oprit trenul în gară”.
– NELU ::Când a oprit trenul în bară , pe peron ne aştepta MĂTURA mea şi cei doi MERISORI. I-am îmbrăţişat cu mare drag.
– – Mătura lui?: şi merişorii? I-a îmbrăţişat cu drag? Dar cine i-a dus înainte pe peron ?
– Nuuuu! Precis că a nu a vrut să spună că îl aştepta pe peron MĂTURA ci mătuşa şi nu cei doi MERIŞORI, ci cei doi verişori.
– Daaaa! Vai şi amar cu scrisul lui! Ne trebuie un translator!
– NELU: Mai departe: Oraşul este minunat: străzile sunt ZEMOASE şi copacii sunt ÎMBROBODIŢI cu CECURI multicolore care LAMINEAZĂ trecătorii.
– Stai aşa că aici chiar că nu mai înţeleg nimic. Mai zi o dată:
– NELU: străzile sunt ZEMOASE şi copacii sunt ÎMBROBODIŢI cu CECURI multicolore care LAMINEAZĂ trecătorii.
– Adică vrea să spună că străzile sunt zemoase adică ude?
– Nu zemoase ci frumoase, dar… aşa scrie el!
– Şi copacii nu sunt îmbrobodiţi ci împodobiti. Cu becuri multicolore nu cu cecuri.
– Care laminează trecătorii? Adică îi striveşte aşa… ca la desene animate ?
– Nu !!! Nu laminează ci îi luminează a vrut să zică!!!
– Aaaaahh! E o intreagă aventura cititul acestei scrisori!
– NELU: (citeşte) In vitrine sunt o mulţime de ŢUCURI de nu mai ştii ce să ALERGI.
– Pe asta am înţeles-o eu! Vroia să spună: lucruri nu ţucuri şi alegi nu alergi. M-am plictisit rău!
– NELU. Mai este puţin:” Fiindcă era târziu am mers direct la mătuşa acasă . Ne-a ospătat cu mămăliguţă cu PETE DE APĂ DULCE şi prăjitură cu cremă de … CUCI.
– Mătuşa şi mama au băut o limonadă DEMENTĂ, iar eu cu verişorii mei am băut câte un ceai îndulcit cu FIERE , în care am pus multă TĂMÂIE… A fost minunat!
– —Bleah!, bleah! Ce porcărieeee! Ce gusturi ciudate au cei din Laponia!!!
– – Stai , stai… ai spus mămăliguţă cu PETE de apă dulce, dar eu nu cred că a mâncat o mămăligă pătată. Eu cred că a vrut să spună PEŞTE adică a mâncat mămăliguţa cu peşte de apă dulce…
– A….
– Şi prăjitura cu cremă de cuci? Poate că era aperitiv… dar CUCII sunt comestibili?
– Ha, ha, ha! Era vorba de prăjitură cu nuci presupun!
– Şi Ceaiul era indulcit cu miere nu cu fiere . Si au adăugat lămâie nu tâmâie.
– Vezi că abia înţelegem ce scrie ? Si mai zice că este în clasa IV. I se părea că este nedreptăţit când primea o notă mică din cauza felului în care scrie!
– Simt că îmi pierd răbdarea, dar te rog citeşte mai departe
– NELU.. Unde am rămas… da… „Eram foarte obosiţi aşa că ne-am CUŞCAT pe nişte canapele de PILE şi ne-am învelit cu PATURILE cele mai mari pe care le avea mătuşa.
– S-au Cuşcat pe nişte canapele din pile? Aaaaa!… Probabil s-au culcat, dar vai de spinările lor sărmanii! Să se culce pe canapele de pile!?!!. Cum or arăta canapelele acestea? O fi pilă lângă pilă… sau cum? Că nu înţeleg.
– Stiu şi eu…
– A! Staţi că precis este vorba despre canapele de PIELE pe care s-au culcat şi s-au învelit cu… aoleu! cu paturile cele mai mari!!!
– Dar cum de s-au învelit cu PATURILE cele mari? Au dormit pe sub paturi?
– Nuuuuu! Eu cred că a scris A in loc de Ă. Era vorba de pături! S-au învelit cu pături!!
– NELU … Ia te uită! Zice în continuare că a dormit ca-n FÂNUL lui Avram!
– Dar cine este Avram? . Vreun cioban şi are căpiţe cu fân în care dorm oamenii?
– Hei.hei! Nu ştiţi expresia „ Mă simt ca-n sânul lui Avram”care se foloseşte atunci când vrei să spui că cineva se simte foarte bine ? Cred că de fapt asta a vrut să ne spună : că a dormit ca-n SÂNUL lui Avram!
– NELU.. deja am transpirat citind aşa încâlcitură. Văleu! Ia… ia… ia uite ce scrie aici…” In graba plecării am uitat acasă scrisorile pe care mi le-aţi dat pentru Moş Crăciun, dar să nu vă faceţi griji pentru că eu am ţinut minte tot ce a cerut fiecare dintre voi şi i-am scris eu o singură scrisoare în numele vostru .
– TOTI CU FEŢE SPERIATE: Vai de noi şi de noi! Mai bine nu i le dădeam! Cine ştie ce aiureli o să scrie!
– NELU.: Gata, uite că .. in sfârşit încheie scrisoarea:
– RAG mult. MIE să vă scriu, dar acum trebuie să ies la LIMBARE cu matuşa fiindcă afară LINGE frumos. Al vostru BELU !
– Cum adică RAGE MULT?
– Incerc si eu să descifrez. A! Uite: aici cred că a mancat o litera, a scis mi-a împreunat si a pus şi un punct aiurea. A vrut să spună: DRAG MULT MI-E să vă scriu dar
– trebuie să ies la … limbare … adică la plimbare cu MĂTUŞA FIINDCĂ LINGE AFARĂ…phiii doar nu linge mătuşă-sa pe afară! Trebuia să pună virgulă după mătuşă şi să scrie ninge afară, nu linge afară. Şi uite cum semnează : Işi zice BELU în loc de Relu. De acum Belu să-l strigăm până când o învăţa să scrie corect.
– NELU : (Aruncând scrisoarea jos) Abia aştept să vină înapoi. Am să merg la el zilnic şi am să fac dictare cu el până când o învăţa să scrie corect.
– Da, ai dreptate, este un lucru bun. Dar trebuia să facem noi demult treaba asta. O să vină Moş Crăciun şi cine ştie ce a scris Relu ! Mi-e şi frică să gândesc
– (Copii toţi ies din scenă vociferând)
– TOTI:aşa ceva nu se poate! Lasă că vine el înapoi…
– (Intră povestitorii): Aşa se întâmplă când nu se dă importanţă felului în care scriem. Chiar şi la calculator! O mulţime de greşeli ! Este adevărat că poţi atinge greşit tastele, dar nimic nu ne împiedică să recitim ce am scris şi să corectăm. Ca să nu mai vorbim de temele pe care le avem de făcut, lucrările la examene, testele… Degeaba cunoaştem subiectul dacă vom scrie un cuvânt greşit care să denatureze răspunsul!
– Mai sunt situaţii în care elevii au folosit cuvinte fără să le cunoască perfect sensul, sau au uitat să pună o virgulă, sau nu pun cuvintele corect în frază din neatenţie dând naştere la interpretzări greşite. Imi amintesc că într-o lucrare de control un elev scria:
– Impăratul avea o livadă mare şi un măr în fund. Sau ;”creierul este un organ oarecum indispensabil capului”
– Ha-ha-ha! Cred că pe-asta ar trebui să o ştie şi Relu!!!!.
– Sau: Un fiu trimite telegramă tatălui şi-i cere să-i trimită urgent două paturi, când de fapt îi trebuiau două pături!
– De-asta stau şi mă gândesc la scrisoarea pentru Moş Crăciu pe care a scris-o Relu în numele colegilor lui. Oare o fi scris corect?
– Rămâne să vedem acum, fiindcă Moş Crăciun tocmai a sosit la ei….
– (Se retrag povestitorii şi din directii diferite se intră în scenă. Dintr-o parte copiii , din cealaltă parte Moş Crăciun cu un sac mare…)
– Copiii TOTI:scandează)Moş Cră-ciun! Moş Cră-ciun!
– Moş Crăciun: Ho-ho-ho! Bine v-am găsit dragii Moşului! Cât de mult îmi plac copiii când sunt voioşi! Tare îmi place să vă aud glăscioarele! Vreţi să îmi cântaţi ceva?
– TOTI: Daaaa!
– ( copiii cântă „Moş Crăciun cu plete dalbe sau orice alt cântec despre Moş Crăciun)
– Moş Crăciun: Ce mult mi-a plăcut!! Eiiii… Măi copii, Spiriduşii mei mi-au povestit multe despre voi. Şi bune şi mai puţin bune… dar eu am mare încredere în voi şi sunt convins că vă veţi corecta greşelile, aşa că am încercat să vă îndeplinesc dorinţele. Am primit scrisoarea voastră. Aveţi gusturi destul de ciudate, dar… dacă voi aţi cerut, eu … am încercat să aduc tot. Şi ca să nu mai pierdem vremea, că am muuuuult de umblat, am să vă strig pe fiecare în ordine…
– (Moş Crăciun strigă fiecare copil: Ioana, ţie ţi-am adus darul pe care l-ai cerut, dar să ştii că spiriduşii mei au căutat mult până au găsit. Iată, aici în cutie este CĂPUŞA cerută de tine..
– (-toţi râd) O căpuşă?
– Ioana: Poftim? Căpuşă? Dar eu am cerut o PĂPUŞĂ!
– Moş Crăciun: Imi pare rău , dar uite, am scrisoarea aici: Priveşte ce scrie! (Toţi privesc şi spun: Da, aşa scrie…
– (Ioana i-a cutia şi se îndepărtează plângând)
– Ionel, tu trebuie să fii un copil foarte vrednic! Tu cureţi vasele cu TIX?
– Ionel : Eu? Nu!
– M.C- Atunci mama ta? Pentru dânsa mi-ai cerut TIX ?
– Ionel. Nu…. eu am cerut un PIX deosebit, care să aibă patru mine diferite
– M.C… of, of… aşa scrie…..! Ia-l!Altceva nu ţi-am adus.
– M. C. Viorica, tu mergi afară la sania mea. Ceea ce mi-ai cerut tu este prea voluminos si nu puteam pune în sac. O să-ţi dea darul spiriduşul meu care mă ajută . .
– (Viorica iese bucuroasă)
– MC (Moş Crăciun). Cristian, la tine este o problemă. Ce mi-ai cerut tu n-am putut aduce. Cum ai crezut tu că pot aduce un CANION?
– Cristian: Moş Crăciun, cum puteam cere aşa ceva? Canionul este o vale îngustă și adâncă, între doi pereți verticali, săpată de apa unui râu! Eu am cerut un CAMION!!!
– M-C. Vizibil necăjit. Of, of! Eu am adus numai ce scrie aici.
– Camion, canion… ! Este scris M în loc de N.
– (Copiii sunt din ce în ce mai neliniştiţi, şuşotesc între ei şi fac gesturi care exprimă supărarea, grija.)
– M. Crăciun: Vladimir, tu ce faci băiatule cu o haină ROASĂ? Uite, ţi-am adus-o!
– Vladimir. Moş Crăciun , eu am vrut o haină GROASĂ!
– M.Cr. (Se ia cu mâinile da cap) Aşa ceva nu mai mi s-a întâmplat. Sunt atât de supărat încât îmi vine să plec de aici! Să golesc totuşi sacul fiindcă trebuie să merg şi la alţi copii!
– (Tocmai intră Viorica furioasă ) Moş Crăciun! Spiriduşul mi-a dat din sanie o… Oaie! Ce să fac eu cu oaia?
– -M. Cr. In scrisoare scrie negru pe alb că tu îţi doreşti o MIOARĂ, adică o oiţă . Mioare se numesc oile mai tinere.
– Viorica: dar eu am cerut o VIOARĂ, nu o mioară! (plânge)
– M.C.Nu, nu, nu! Aşa ceva nu se poate. N-am să mai vin nicodată la voi !
– (M. C. Este din ce în ce mai supărat) Poftim! Ionel îmi cere o SURCICĂ de GUINEEA! Am trimis spiriduşul tocmai în Guineea să-i aduc o surcică lui Ionel ! Poftim, ia-o!
– Ionel. Moş Crăciun, nu te supăra, dar eu am acasă un purceluş de guineea şi am vrut să am pereche. Eu am cerut purcică de guineea , nu surcică de guineea!
– M. C. Nici nu mai comentez. V-am spus că sunt taaaare supărat. Poate la Sandu am adus ce mi-a cerut. Ia această cuşcă mică. Ai un hamster?
– Sandu: Nu Moş Crăciun, eu nu o CUŞCĂ mică ci o puşcă mică am vrut.
– Moş Crăciun. Nici nu mai vreau să aud! Luaţi-vă lucrurile aşa cum le-aţi cerut şi să plec mai repede de aici. Silvia! Ai aici în această cutie cei doi doi CÂRCEI din sârmă ceruţi.
– Silvia, izbucnind în plâns. Eu vroiam CERCEI, nu cârcei!
– M.Cr. Nelu mi-a cerut un TREIULEŢ. I-am adus un treiuleţ din carton sclipitor, dar acum mă gândesc să vă dea doamna învăţătoare la toţi câte un treiuleţ în catalog pentru felul în care scrieţi să ţineţi minte!.
– TOŢI! Moş Crăciun, Moş Crăciun , te rugăm să nu mai fii supărat. Nu noi am scris, ci colegul nostru care a fost în Laponia.
– Moş Crăciun. ( Se mai inseninează puţin.) Aaaaa! Aşadar un singur copil a făcut toate aceste greşeli. Trist, foarte trist, dar bine că nu sunteţi toţi la fel, fiindcă eram hotărât să nu mai vin deloc. Totuşi şi voi sunteţi vinovaţi. V-aţi amuzat probabil de greşelile de scriere ale colegului vostru în loc să luaţi atitudine şi să-l ajutaţi să înţeleagă cât este de important să scrie corect. Uite ce se poate întâmpla. Să vă fie învăţătură de minte şi la anul să aveţi grijă cum scrieţi. Aaaaa! Uitasem ! Ho-ho-ho! (râde ) . Mai am aici în sac din partea celui care a scris , un dar comun. Dar acum stau şi mă întreb oare ce o fi vrut de fapt să ceară.
– TOTI: Dar ce a scris ? Ce a scris?
– Moş Cr. (Se scutură de atâta râs) Pentru fiecare dintre voi câte o pereche de SCAIEŢI !
– TOTI: Scaieţi?
– Mos Craciun.(râde şi scutură sacul din care cad o mulţime de scaieţi, sau pachetele in care se presupune că sunt scaieţi)
– Moş Crăciun, cred că nu SCAIEŢI, ci SCARPEŢI a vrut Relu să ne aduci. Hotărâsem împreună ca la orele de sport să fim încălţaţi toţi la fel.
– – Precis a vrut să ne facă o surpriză!
– M.C. Şi v-a făcut într-adevăr o maaaare surpriză.
– O să-i facem şi noi o surpriză când v-a veni. O să-l aşteptăm toţi în gară şi fiecare o să avem câte o mătură în mână. Ba o să ne arătăm foarte supăraţi dacă nu le pupă pe toate.
– Mos. Crăciun. : Cum aşa?
– Păi el ne-a scris că în gară în oraşul din Laponia l- a aşteptat mătura şi cei doi merişori
– Şi a fost atât de fericit încât i-a îmbrăţişat pe toţi. Noi ne vom preface că nu am înţeles că el a vrut să spună că era aşteptat de mătuşa şi cei doi verişori şi-i vom zice că ne-am gândit să-i repetăm bucuria de a fi aşteptat la fel şi în gara de la noi, ba chiar de mai multe mături pe care să le şi sărute ! La fel ca acolo! Exact cum ne-a scris! Şi-i arătăm scrisoarea pe care a scris-o.
– (Toţi râd)
– Toţi: Moş Crăciun, îţi promitem că de acum înainte vom da importanţa cuvenită scrisului şi sigur îl vom ajuta şi pe Relu .
– Mos Crăciun: Ei, aşa vă vreau! Este târziu, dar tot mai vreau să aud un cântec.
– Toţi copiii cântă un alt cantec specific, sau un colind.
– – Sfârşit –

102 thoughts on “SCRISOAREA BUCLUCAŞĂ (scenetă )

  1. Îmi place şi râd de nu mai pot… Genial: mătuşa – mătura! Spiritul tău jucăuş şi-a făcut de cap şi de această dată şi m-a încântat cu o poveste şi educativă şi amuzantă. Lăsând gluma la o parte, să sperăm că mesajul tău va ajunge şi la cei trecuţi de clasa a patra care au nevoie de exerciţii de gramatica 🙂

  2. Aurora, Bună dimineața!
    Întâi de toate, îți spun, din suflet, că mi-a plăcut mult textul tău, în care ai pus tot ce are mai frumos și mai bun un dascăl cu vocație- pasiune, dragoste, umor, morală, tandrețe, apropiere pentru suflețele care se deschid treptat, asemenea mugurașilor, doar dacă cineva găsește cheia.
    Sigur că sunt copii care, din cine știe ce motive , scriu greșit, înlocuiesc literele, înghit sunete, sar peste altele..doar educatorii cu har pot descâlci ițele.
    Știi ce mai spun? calculatorul- această minune apărută în viața noastră- este o armă cu două tăișuri- ajută, descoperim ceea ce nici prin minte nu ne-ar fi trecut, călătorim, grație lui, pe toate meridianele lumii, în orice anotimp,
    DAR
    tot el îi îndepărtează pe copii de adevărata lectură, de scrisul de mână..Zecile de greșeli, însăilate cu multă ironie fină , în textul tău , pot fi reale.
    Vezi, intervine vocea dascălului, care trebuie să facă ordine!
    Doresc mult succes piesei tale, multă bună dispoziție artiștilor și spectatorilor!
    Moșul să aducă un sac plin de daruri!
    Și , nu cumva, s-o uite pe autoare…

    • Incertitudini.
      Gina, este impresinant comentariul tău prin conţinut şi întindere. Îţi mulţumesc pentru timpul ce mi l-ai dăruit şi pentru aprecieri. Imi doresc foarte mult să ajungă la cât mai mulţi copii mesajul pe care am vrut să-l transmit, fiindcă aşa cum şi tu spui, greşelile de scriere curg gârlă pe pagini de caiet, pe internet, dar şi în presă, în acte oficiale şi din păcate cam peste tot acolo unde este nevoie să apară cuvântul scris. Am văzut reclame gen: CONFECŢIONĂM HAINE DIN PIELEA CLIENTULUI sau STOPĂM PANALONI DE BĂRBAŢI RUPŢI şi tot felul de perle de acest gen puse la vedere, pe firme luminoase făcând prostia să apară în toată hidoşenia ei.
      Voi considera comentariul tău un dar aşteptat ce mi-a adus bucurie la început de săptămână. Iţi mulţumesc.

  3. Bine te-am regăsit, Aura, mi-a făcut plăcere să citesc o nouă scenetă, la început de săptămână, într-o zi de luni care (aşa cum sunt multe zile de luni) se dovedeşte a fi ciufută, chiar şi climateric.
    Dar rândurile tale au reuşit să o lumineze, motiv pentru care nu pot decât să îţi mulţumesc.

  4. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – etapa I (1) « Colţu' cu muzică

  5. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – etapa I (2) « Colţu' cu muzică

  6. Aurora, ca de obicei, ai scris cu condeiul din suflet…sau mai bine zis cu sufletul , folosind condeiul (a se citi tastaura).Nu are rost sa-ti spun ca imi place mult si ca ma bucur sa citesc si sa ilustrez tot ce scrii! Catelul va fi gata de Craciun, si poate am timp atunci sa vad si ilustrarea acestei scenete. Abia astept sa-mi spui cum a iesit pe scenta. Te imbratisez si iti telefonez, sa vorbim pe indelete.
    O seara minunata! 🙂

    • Mirela, ştiu că apreciezi ceea ce scriu şi fiecare trecere a ta mă bucură. Aştept cu nerăbdare ilustraţiile tale fiindcă ştiu de pe acum că vor ilustra perfect acţiunea pe care o reprezintă. Numai bine ţie şi familiei tale.

  7. Pingback: Miercurea în imagini. Enya în atelierul de pictură « Mirela Pete. Blog

  8. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – etapa I (3) « Colţu' cu muzică

  9. De fiecare data, eu spun ca scrisul e oglinda sufletului unui om, precum privirea. Si cred ca numai un om cu suflet bun, de copil, putea sa faca asa ceva 🙂 Ma bucur tare mult ca te-am regasit, Aura!

  10. De-acord: înseamnă că şi noi suntem nişte mieluşei. Pentru că, numai ploaia – nici căldura, nici frigul, nici zăpada, nu ne opresc de la … a zburda pe coclauri (din lipsă de câmpii!). Să fii sănătoasă, că, dragă, ne eşti!

  11. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – etapa I (4) « Colţu' cu muzică

  12. Pingback: Dexign: concept aniversar, calendar de birou și agendă 2012, pentru Tetarom « Mirela Pete. Blog

  13. Pingback: Înapoi acasă | innerspacejournal

  14. Pingback: Viata-n imagini (141211)

  15. Pingback: Latraturi ocose (141211) « Ulise al II-lea cel Ocoş

  16. Pingback: Alt joc cu poze – 14.12.11 « Florina Lupa Curaru

  17. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – etapa I (5) « Colţu' cu muzică

  18. Pingback: Zamfir e discriminat « Ulise al II-lea cel Ocoş

  19. Pingback: blog de dexign » Dexign: concept aniversar, calendar de birou și agendă 2012, pentru Tetarom

  20. Pingback: Poveste parfumată. Sărbători înstelate.Nuit de Noël de Caron « Mirela Pete. Blog

  21. Pingback: Alt joc cu poze – 17.12.11 « Florina Lupa Curaru

  22. Pingback: Latraturi ocose (171211) « Ulise al II-lea cel Ocoş

  23. Pingback: Viata-n imagini (171211)

  24. Pingback: Clujul în haine de Crăciun. Life in pictures « Clipe de Cluj

  25. Pingback: Clipe încremenite (171211) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  26. Pingback: Deducţie | Caius

  27. Pingback: Briza marină « Ilarie

  28. Pingback: De iarnă | Ana Usca

  29. Pingback: Duminică, iar « Florina Lupa Curaru

  30. Pingback: peste mai puţin de 8 ore se încheie votul! « Colţu' cu muzică

  31. Pingback: Muzică de Crăciun « Mirela Pete. Blog

  32. Pingback: Te colind, române! | Noaptebunacopii's Blog

  33. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – semifinala 1 « Colţu' cu muzică

  34. Pingback: Povești, părinți, bunici, copii, Crăciun și colinde « Mirela Pete. Blog

  35. Pingback: Vechi scăpărări (171211) | Amintiri din filumenie

  36. Pingback: Vechi scăpărări (141211) | Amintiri din filumenie

  37. Pingback: Noi şi ai noştri – 17.12.11 « A.P.I.S. România

  38. Pingback: Noi şi ai noştri – 14.12.11 « A.P.I.S. România

  39. Pingback: Întâmplare adevărată « Gabriela Elena

  40. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – semifinala 2 « Colţu' cu muzică

  41. Am citit si m-am amuzat copios dar, este adevarat tot ce ai scris. Si pozna asta o putem gasi si la elevii mai mari de calculatorul bata-l vina . Iti doresc sarbatori fericite, bucurii multe si multa sanatate tie si celor dragi tie. Te pup cu drag Nusa si Bebe(sotul meu) La multi ani!

  42. Pingback: Miercurea în imagini. 60 de ani la Palat « Mirela Pete. Blog

  43. Pingback: Miercurea în imagini. Luminile iernii la Cluj « Clipe de Cluj

  44. Pingback: Alt joc cu poze – 21.12.11 « Florina Lupa Curaru

  45. Pingback: O mie şi una de zile – 2 « Ioan Usca

  46. Pingback: Colecţia de felicitări – Crăciun şi Anul Nou « Link-Ping

  47. Pingback: Noi şi ai noştri – 21.12.11 « A.P.I.S. România

  48. Pingback: Din scrisorile lui Valeriu Gafencu | innerspacejournal

  49. Pingback: Clipe încremenite (211211) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  50. Pingback: Latraturi ocose (211211) « Ulise al II-lea cel Ocoş

  51. Pingback: topul celor mai frumoase cîntece de Crăciun – finala « Colţu' cu muzică

  52. Pingback: Pași pe zăpadă… « Cristian Dima

  53. Pingback: Crăciun luminos ! « Mirela Pete. Blog

  54. Pingback: Ne dați ori nu ne dați?!?! « Cristian Dima

  55. Pingback: Noi şi ai noştri – 24.12.11 « A.P.I.S. România

  56. Pingback: Noi şi ai noştri – 28.12.11 « A.P.I.S. România

  57. Pingback: Alt joc cu poze – 24.12.11 « Florina Lupa Curaru

  58. Pingback: Vechi scăpărări (101211) | Amintiri din filumenie

  59. Pingback: Vechi scăpărări (211211) | Amintiri din filumenie

  60. Pingback: Vechi scăpărări (241211) | Amintiri din filumenie

  61. Pingback: Clipe încremenite (241211) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  62. Pingback: LA MULȚI ANI, IUBITO! « Cristian Dima

  63. Pingback: Clipe încremenite (281211) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  64. Pingback: Clipe încremenite (301211) « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare

  65. Pingback: Noi şi ai noştri – 31.12.11 « A.P.I.S. România

  66. Pingback: 2011 in review « Florina Lupa Curaru

  67. Pingback: Noi şi ai noştri – 04.01.12 « A.P.I.S. România

  68. Pingback: Alt joc cu poze – 04.01.12 « Florina Lupa Curaru

    • Sebi, presupun că ai avut un rol în această scenetă şi mă bucur, dar regret că nu am avut posibilitatea să te şi văd interpretând rolul pe care l-ai avut. Poate vei deveni actor şi atunci precis am să te pot aplauda! Mult succes!

  69. Buna seara,
    Mi-aplacut sceneta mult…anul acesta sustin lucrarea de licenta cu tema serbarilor scolare si as dori sa pun aceasta sceneta la partea de cercetare…am pus-o in aplicare la clasa dar am nevoie de numele dvoastra,sa va mentionez la bibliografie.

    • Nico, bine ai venit pe blogul meu. Numele meu este AURORA GEORGESCU. Iţi urez succes. Sceneta a fost în librării. Nu ştiu în ce măsură se mai găseşte, dar va fi reeditată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *