Sakura, a prezentat pe blogul ei http://dpnori.blogspot.ro/2013/02/cum-se-face-un-om-de-zapada.html?showComment=1360614235713#c712217679238122241, o mulţime de omuleţi de zăpadă care mi-au sugerat câteva versuri. Iată-le
CE CIUDAT !
De ieri ninge şi pe stradă
Sunt doar oameni de zăpadă
Dar ciudat: merg! Zgribuliţi,
Deşi sunt înfofoliţi !
Nici nasul nu e din morcov
Şi nici gura, fruct de roşcov!
Unul vine chiar la noi.
Dacă face tărăboi?,
Uşa iată s-a deschis
Şi-s atâta de surprins
C-a intrat, se scutură
Şi-Azorel se bucură !
Ştiţi de ce? Fiindcă e tata!
Şi ninsoarea l-a dat gata,
Fiindcă-n alb l-a îmbrăcat
Şi-acum pare deghizat:
In om de zăpadă sculptat.
Auraș, am trecut să-ți dau bună dimineața și iată că am găsit ceva care, ca de obicei, mă binedispune.
”Ştiţi de ce? Fiindcă e tata!
Şi ninsoarea l-a dat gata,
Fiindcă-n alb l-a îmbrăcat
Şi-acum pare deghizat:
In om de zăpadă sculptat.”
Așa credeam și eu când eram mică, anume că oamenii de zăpadă sunt niște adulți deghizați! Așa că am făcut eu unul, ca să mă conving că-i de zăpadă. Minunat, ca de obieci, te pup, o zi frumoasă ca sufletul tău de aur! 🙂
Mirela, cum să nu ne imaginăm copii fiind, că acei omuleţi statici de zăpadă care aveau totuşi ochi, nas şi gură, nu sunt vii? Mie bunica îmi spunea că noaptea îşi încep jocul prin zăpadă. Ba chiar îmi arătau urmele pe care le-au lăsat!
Şi după ce ai făcut omul de zăpadă singură, nu l-ai urmărit pe furiş să vezi dacă nu cumva pleacă de acolo?
Soarele să îţi surudă, fiindcă ştiu eu că pe el îl aştepţi!!!
Ce scena draguta! Mi-am inchipuit totul si am zambit. Aurora draga, cata sensibilitate pui tu in versuri! Tare tare draguta poezia ta!
Te pup si iti foresc o zi minunata! ♡♥♡
Carmen, aşa fac şi eu: îmi imaginez tot ce scriu. Uneori imaginea pe care mi-o formez în gând şi mă face să râd îmi sugerează versul următor. Mă bucur când şi adulţii zâmbesc. Zi cu soare de primăvară în suflet să ai! Ce dacă afară e ger şi zăpadă!
Am venit sa iti multumesc, fiinta frumoasa ce esti tu.
si iata ca am avut surpriza sa recunosc acest blog 🙂 am mai intrat aici, nu mai stiu cand, dar precis cautand printre stropii tai de suflet voi descoperii cu ce ocazie.
Sakura… m-am fâstâcit! nu mai ştiu ce să-ţi spun! Mulţumesc pentru aşa cuvinte alese!
Sanatate, și te pup.
Nuşa, să fie!
oameni de zapada
care merg pe strada?
si cand iarna trece
cum ii tii la rece???
Dac-ar fi să fie,
Nu-i filozofie!
Ii bag la frigider
Unde-i sigur ger!
La miez de noapte să ai parte de o noapte liniştită şi de o zi frumoasă.
Mulţumesc la fel!
Micul si zgribulitul Azorel, face ce face, si va duce iar in top 100 wordpress.com ! Multa sanatate!
http://botd.wordpress.com/?lang=ro#!/read/following/ locul 92
Mulţumesc pentru informaţie. Nu văzusem!