51 thoughts on “In stupină – Miercurea fără cuvinte

  1. sssttt! ca ne-aud albinutzele! 🙂 Stupii sunt în livada ta?… mierea e „bio” 100%?… 🙂 Gata, am tacut! Sanatate si-o miercure-miere din florile tale preferate… 🙂

    • Nu, livada nu este a noastră, doar stupii din prim-plan, iar mierea este 100% „bio”. Stau tot timpul lângă pădurea care se vede în fundal. La comentarii au voie cuvintele! Doar în postări trebuie să fie linişte!

    • Până nu stai acolo, nu ai cum să îţi imaginezi. Când înfloreşte pădurea de salcâmi şi te trezeşti dimineaţa în ciripitul păsărelelor şi roua scaldă florile parfumate sub bogăţia razelor de soare… este un adevărat paradis!

    • Toţi urşii, dar mai ales ursuleţii, sunt prietenii nepoţelei mele Daria, deci vor fi bineveniţi! Daria chiar îţi va fi recunoscătoare, fiindcă habar nu ai tu de cât timp mă roagă să îi aduc ursuleţii din pădure acasă la ea să se joace cu ei! Şi chiar şi pe mama-ursoaică şi tata-ursu!

  2. Gata, bate vântul de primăvară şi prin prisacă. În curând, hărnicuţele albine vor ieşi să-şi înceapă „colinda”, din floare în floare.
    O noapte frumoasă, doamna Aurora! 🙂

  3. Perfecta imaginea!
    Imi sunt dragi desi am crescut cu ele de mica. Ma tem de acul lor si ele simt asta si-atunci au grija sa-mi atraga atentia ca apropierea dintre noi e unilaterala. In schimb cu fiemea, nu e nici o problema. De mica si-a facut o joaca din bagatul unui pai pe urdinis si smotocirea a tot ce gasea in cale. A fost alergata si intepata pt. asta dar nu se lasa. E consecventa(inca) in practicile ei…

      • Tatal meu a fost doica Catalinei si, ca orice doica care-si respecta numele, a invatat-o tot ce stia. Inclusiv stuparitul si fotbalul. Mama era mai mult cu partea administrativo-financiaro-medicala a casei. Insa copila…numai spre asta nu tinde. Vom vedea ce va vrea sa fie, ca adult!

  4. Primavara este un anotimp deosebit de important in stupine! Stiu de la fostul meu vecin, apicultor amator. Se creaza nou familii.
    Sa ai o zi de miercuri minunata, Aurora draga!
    ☆★☆★☆★☆★☆

    • Ce steluţe frumoase!!!!! In prima parte a primăverii sunt mai puţine activităţi în stupiă, mai multe în atelier unde se fac noi cutii (stupi), se face scheletul ramelor, se însârmează şi se pune o foiţă subţire de ceară cu model de fagure împrimat, pe care albinele vor construi acea perfecţiune pe care numnai ele ştiu să o facă: fagurele. Noile familii se fac la sfârşitul culesurilor bogate când familia de albine este suficient de puternică. Cu mare drag mulţumesc de urare.La fel şi ţie.

  5. O mină de aur ai tu acolo, Auraș, am înțeles că primii stupi sunt ai voștri și sunt și bio, excelentă miere trebuie că aveți. Și în luna mai, când florile-s deschise și parfumate, sau în iunie, sau toată vara vara vara, atunci să auzi bâzâit harnic și sprințar, aducător de dulce nectar! Na c-am făcut rime, dar fără să vreau.Fotografia ta e harnică așa ca tine, îmi face dimineața cu spor. Te pup, o zi minunată, cu multe bucurii, draga mea prietenă! 🙂

    • Albinele aduc nectar de cum apar primele flori, dar se hrănesc ele şi puii lor. In miere pentru noi va transforma necarul doar atunmci când vor avea un cules bogat : după rapiţă, salcâm, tei, livezi înflorite , floarea soarelui, facellia , flora spontană când este bine reprezentată, mana de brad (excelentă miere!!!) şi oricând sunt flori multe. Dar atunci când este frig sau vânt puternic sau ploi, oricât de multe flori ar fi nu pot culege şi atunci le hrănim noi cu siropuri sau miere.Zi frumoasă să fie!

  6. Pingback: Miercurea făr’de cuvinte (1) | NAPOBLOGHIA

  7. Cand eram copii, bunicii aveau in curte cativa stupi! Cu sora mea, la un moment dat, am vazut o albinuta pe margine si sora-mea s-a gandit, „sarmana, o fi cazut” – nu râde, te rog! :)) – „din stup” si a impins-o inapoi. Albinele au dat-o afara! Sora-mea a impins-o inapoi! Si asa de vreo cateva ori pana ce au iesit cateva albine si una a intepat-o in brat! Deh! Cand nu stim nu stim!
    Tare-i buna mierea! Doar in ceai nu-mi place, in rest… oriunde si oricand! 🙂
    Zile senine sa ai!

    • Cum să nu râd? Mă mir că nu a fost înţepată de cum a pus mâna la urdiniş!!! Şi cred că era vorba de un trântor (masculul albinelor) deja alungat de ele, fiindcă altfel şi-ar fi luat zborul.
      Cât despre miere… ce să spun? Mie îmi place şi în mâncărurile care se îndulcesc (mazăre, gutui, prune afumate sau uscate) Numai bine şi… te mai aştept!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *