Adrian Voicu – debut de excepţie în dramaturgie

Sala Mare a Institutului Cultural Român, a găzduit marţi 29 aprilie a.c. debutul în dramaturgie al talentatului romancier Adrian Voicu cu piesa “Familia, această celulă de bază a societăţii cu rate la bancă, serviciu stresant, amor nebun şi proteza bunicii” eveniment ce a transformat o banală seară de marţi într-un  minunat eveniment cultural.Lansare Adrian Voicu(imagine luată de pe http://horiagarbea.blogspot.ro/2014/04/record-de-audienta-la-clubul.html)
Succesul răsunător al celor două volume : „Nepovestitele  trăiri ale templierilor români „ i-au adus  scriitorului  Adrian Voicu recunoaşterea talentului său scriitoricesc incontestabil,  astfel că anunţarea lansării primei sale piese de teatru a strâns o mulţime de participanţi şi nu numai prieteni ci şi personalităţi din elita dramaturgiei româneşti, actori, regizori, scriitori, cititori pasionaţi, într-atât încât  spaţiul destul de generos al Sălii Mari a I.C.R   s-a dovedit a fi  insuficient.
Este greu de descris emoţia, starea de bine şi mulţumirea sufletească care se citea pe chipul eroului zilei: Adrian Voicu , ce fremăta tot fiindcă în acel moment  i se împlinea un nou vis . Intr-o mişcare continuă,  cu faţa luminoasă şi un zâmbet larg ce-i trăda bucuria avea mereu grijă să întâmpine pe fiecare nou venit , să-l îmbrăţişeze şi să-i mulţumească pentru că-i este alături.Adi Voicu la lansare

Impresionanta calitate a celor veniţi m-a făcut să  gândesc la adevărul zicalei româneşti: spune-mi cu cine te aduni, ca să-ţi spun cine eşti, fiindcă într-adevăr Adrian Voicu este un Om de o rară nobleţe sufletească, un caracter puternic , o persoană instruită dublată de un uriaş potenţial scriitoricesc  şi totuşi modest şi nespus de prietenos. Ca atare nu mai miră faptul că prezentarea  piesei sale a fost făcută de maestrul Horia Gârbeahoria-garbea

preşedinte al Filialei București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România ceea ce a dat din start notorietate evenimentului, după care
Adrian Voicu împreună cu talentaţii actori : Oana Berbec, Silviana Visan, Larisa Enache şi Ionel Barac au dat viaţă personajelor  admirabil plăsmuite de autor.L.A.
Acţiunea piesei pare o frescă desprinsă din realitate şi pusă în pagină. Curge firesc, ca-n viaţa de zi cu zi, personajele sunt atât de reale încât ai impresia că sunt persoane pe care le întâlneşti în fiecare zi. Replicile  lor,  când pline de umor de cea mai bună calitate stârnind des hohote de râs, când adevărate filozofii de viaţă, au ţinut participanţii ” în priză” nelăsând nici un „moment de respiro” până la final când s-a aplaudat frenetic, în picioare minute în şir, fiindcă DA, a meritat! Voicu
Dramaturgia riomânească, prin reprezentanţii ei de marcă prezenţi la această minunată lansare, în acea seară de marţi 29 aprilie, a deschis larg porţile  primind  un  mare talent !
Nu pot încheia înainte de a lăuda modul excepţional în care a fost făcută organizarea.
Felicitări Adrian!
Sunt mândră că mă numeri printre prietenii tăi şi-ţi mulţumesc pentru seara minunată pe care ne-ai oferit-o: un regal de zile mari!
Eu şi Adrian Voicu la lansarea piesei lui
Mult succes şi cât mai multe opere literare sub semnătura ta!

15 thoughts on “Adrian Voicu – debut de excepţie în dramaturgie

  1. Mă bucur că ați împărtășit acest eveniment cu noi și astfel, într-o măsură mult mai mică, dar cu interes și plăcere am participat și eu. Se pare că a fost un eveniment cultural frumos, deosebit și interesant. O zi cât mai plăcută în continuare !

    • Intr-adevăr, a fost un eveniment de excepţie, o piesă bună, citită cu multă acurateţe de actori talentaţi, într-un cadru deosebit, cu lume bună şi comentarii pertinente. O atmosferă deosebită . Mulţumesc, la fel.

  2. Mă bucur pentru tine, pentru domnul Adrian Voicu, pentru public și, mai ales, pentru dramaturgia românească! Cât de mult înseamnă teatrul și cât de fericiți suntem noi, cei care încă suntem spectatori. Sper ca în curând această piesă pe care tu ai prezentat-o atât de generos să facă parte cât mai repede din repertoriul marilor teatre. Și mai sper ca la vară, când vei veni la Cluj, să prindem împreună o seară de vis la teatru. 😉
    Cu mare drag, îți doresc o zi de Armindeni superbă! Acum am sosit acasă din frumoasa incursiune în natură, lângă un măr înflorit, dar și la o terasă, c-așa-i frumos de 1 Mai! Te pup, o lună mai cu sănătate și bucurii! 🙂

      • Cărei bunici nu i s-ar roşi obrajii de încântare să i se spună aşa ceva? Ce, crezi că fac excepţie? Nuuuuu! Ce ştiu foarte sigur, este că în suflet am rămas la vârsta copilăriei!

    • Eu cred că destul de curând această reuşită piesă va fi jucată în marile teatre şi… de ce , nu? să o vedem împreună în premieră la Cluj! Ţi-am spus că la vară am Clujul în obiectiv!!! Mă bucur că ai avut o zi frumoasă în mijlocul naturii şi cred că acum ai forţe proaspete pentru solicitanta ta activitate artistică. Cu mare drag.

  3. Pingback: Aţi mânca din cartofi? | Blog de Căţea

  4. Banuiesc ca te-ai umplut de energie pozitiva si un val de inspiratiune te va vizita in curand.Felicitari domnului,si ma bucur pentru tine ca te-ai detasat de ale tale.E foarte necesar uneori!

  5. Mulțumesc pentru cronică dar și pentru cartea dvs. Azi i-am citit lui Huppy din ea. De obicei e foarte reticent față de cărțile pentru copii. Nu agreează decît volumele de știință popularizată, nu și beletristica. De data asta a fost receptiv.

    • Sunt onorată de prezenţa dumneavoastră printre stropii de suflet ai blogului meu. In ce priveşte cartea, am dăruit-o cu mare plăcere, dar şi cu emoţia candidatului în faţa unui profesor strălucit, iar faptul că Huppy a acceptat să i se citească din ea, este mai valoros decât orice cronică laudativă făcută de un critic cu renume.

  6. Pingback: Neliniştitu' » Post Topic » Un an de dat pe “Replay”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *