De ieri sunt la munte. Imi fusese tare dor să revăd aceste locuri minunate. Am să las câteva imagini să vorbească în locul meu:
Munţii Piatra Craiului străjuiesc înălţimile
Munţii Bucegi, mai păstrează încă puţină zăpadă pe creste.
Florile de „nu mă uita” m-au aşteptat şi mi-au ieşit în cale !
Liliacul este la mare concurenţă de parfum cu florile de măr. Câştigător… oricine stă în preajma lor, fiindcă îmbătat de mireasmă nici nu va fi nevoie să fie poet ca să scrie o poezie…
Soarele în asfinţit aruncă peste Bucegi o ultimă văpaie înainte de lăsarea întunericului nopţii. Prinzând momentul, am făcut această fotografie de la fereastra camerei din care vă povestesc acum.