STUPARUL

Inţelegând ce înseamnă o pasiune,  dedic  cu mult drag această poezie ,  soţului meu ,  mare iubitor al  stupăritului.
DSC04480
STUPARUL
Orişiunde-l mână pasul
Depărtat de-a lui stupină,
El urmează în surdină
Zumzetul drag de albină.

Lujer, frunză, fir de iarbă,
Cupă, smoc sau disc de floare,
Ar dori să găzduiască
Albine culegătoare.

El îşi spune mândru tare:
– Stupul meu e un regat !
Şi ascultă cu-ncântare
Cum zumzăie neîncetat:

Zăbovind două-trei clipe,
Trag licori din floare-n floare
Şi bătând des din aripe
Par mici pete de culoare.

Duc în stup cu grijă mare
Picătura de nectar
Şi în tainică lucrare
Stuparului dau miere-n dar

Pentru el e ca lumina:
Stupina şi cu nectarul.
Floarea-i soră cu albina
Şi albina cu stuparul.

Ger învins

DSC07803
Iarna asta-i prea geroasă.
Nici nu poţi ieşi din casă…
Dar zăpada e pufoasă
Şi atât e de frumoasă!

Ce de pici ar fi la joc,
Dar e frig şi în cojoc!
Ce vă spun? E aşa de ger
De zici că e-n frigider!

Dar, deodată dintre nori,
Stârnind roiuri de vapori
S-a ivit o rază caldă,
Toţi copiii să o vadă.

Strigă raza bucuroasă:
– Hai copii, ieşiţi din casă!
Şi-au ieşit afară toţi.
Hai, mai ţine-i dacă poţi!

E atâta veselie
Că şi iarna s-a înmuiat…
Dar precis că o să fie
Iarăşi ger pe înserat.

MOŞ CRĂCIUN VINE LA TOŢI

cutii cu cadouri
MOŞ CRĂCIUN  VINE LA  TOŢI
de Aurora Georgescu

Bunicuţo, toţi îmi spun
Că în Seara de Ajun,
An de an, doar la copii
Moşu-aduce jucării.

Dar eu văd că sub brăduţ,
De la bebe la tăicuţ
Toţi din casă au un dar!
Ce să cred eu, aşadar?

Râde-ncetişor bunica
Mângâindu-şi nepoţica
– Drept am spus şi nu greşesc:
Doar copiii-un dar primesc.

Dar îţi pun o întrebare:
Orice om, la întâmplare,
Că e puşti sau e om mare
Nu-i copilul unei mame?

MOŞ CRĂCIUN E GENEROS

Moş Crăciun poză

MOŞ CRĂCIUN E GENEROS

de Aurora Georgescu

Dragul nostru Moş Crăciun
Vine-n Seara de Ajun
Şi aduce  negreşit
Darul cel mai potrivit:

Ciocolată la fetiţe,
Alune la veveriţe,
Bomboane pentru băieţi,
Miere pentru ursuleţi,

Lapte dulce la pisică
Şi-un os pentru Azorică.
– Moş Crăciun! Spune: cum poţi
Tu să te gândeşti la toţi?

BROSCUŢA

Sunt de fapt două variante: o poezioară pentru cei mici şi o fabulă pentru cei mari
Pentru cei mici:

BROSCUŢELE

Trei broscuţe într-un lac
Cântau vesele oac-oac!
Numai una mai moţată
Striga foarte supărată:
-Soarele arde prea tare,
Imi iau şlapi şi plec la mare!

INTÂMPLRE CU O BROASCĂ
(fabulă)
Zeci de broaşte într-un lac
Cântau vesele oac-oac!
Numai una mai moţată
Striga foarte supărată:

-Lacu-acesta nu-i de mine,
Doar în valuri îmi e bine.
– Soarele arde prea tare,
Imi iau şlapi şi plec la mare!

Dar de acum atinse marea
Simţi cum o pişcă sarea
Şi degrabă s-a întors
In lacul mic şi frumos.

Morala:
Rămâi unde-ţi este locul,
Fără să forţezi norocul.