Tag Archives: Labuş

Fularul

Poezii pentru copii 26 Comments


Intr-o zi de dimineaţă,
Lăbuş , câine pus pe harţă
Găsi -n curte un fular
Pierdut de un copil hoinar.

Nu-l vrea nimeni? N-are haz!
Cui să-i facă in necaz?
Chiar atunci trecea Grivei.
-Hei, am un fular, nu-l vrei?

Bucuros de întrebare,
Grivei vine-n goana mare
Drept cu botul în fular,
Insă… trage în zadar.

Ham-ham, păi nu mi-l dai?
Ha-ha-ha! Ai vrea să-l ai !
Să ţi-l dau, nici nu visez,
Te-am chemat să mă distrez.

Şi-amândoi înfuriaţi
Trag fularu-ncrâncenaţi,
Mârâie şi strâng din dinţi
Parcă şi-au ieşit din minţi,

Se zburlesc, se-ncordează,
Şi nici unul nu cedează.
Tocmai când e lupta-n toi
Se iveşte… un cotoi.

Ce fular şi ce dispută?
Au uitat de tot de luptă
Si-au ţâşnit după cotoi…
Da-l pierdură în zăvoi!

CĂŢEII MEI

Poezii pentru copii 25 Comments


De-acum un an am trei căţei:
Lăbuş, Jăvroi şi cu Ursei
Şi dacă-aş sta să povestesc
Cu fiecare ce păţesc…
M-ar prinde noaptea.

Lăbuş e mic şi răsfăţat
Şi-i place mult la mine-n pat,
Dar azi culcuşul i-am mutat
Că-n dar doi purici mi-a lăsat
Şi ţin-te scărpinat !

Jăvroi stă toată ziua-n ladă
Nu zice ham, de-l calci pe coadă,
Dar dacă-i vorba de frigare
El este primul la mâncare
Şi zău că-i de mirare.

Al treilea este Ursei,
Cel mai mare-ntre căţei
Şi vătaf peste pisici.
Când le latră, parcă-i bici
Şi-au plecat toate de-aici.

N-or fi buni, dar sunt ai mei
Şi mi-e tare drag de ei.
Cu ei o o ţin într-un joc
Nu mă plictisesc deloc…
Şi-ăsta, da noroc !

(Imaginile sunt luate de pe internet)

Lăbuş şi luna

Poezii pentru copii 17 Comments

 

Poza mi-a oferit-o Zamfir Pop, caruia îi mulţumesc)

Labuş latră furios.
Ies afară curios
Şi pe vârfuri mă cocoţ
Să văd dacă e vreun hoţ.

Da de unde! E doar luna
Şi Lăbuş o latră-ntr-una,
Că fiind de mămăligă,
O să cadă şi-o să-l frigă.

Şi precis stă s-o păzească
Până o să flămânzească
Şi-o mai lasă la răcit,
Numai bună de-nghiţit.

Alfabetul în versuri Litera L

Alfabetul -Poezii pentru fiecare literă a alfabetului 11 Comments

A,Ă,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K…la-la-la, apare L

Este L? Eu credeam că e colţar!
De literă n-aveam habar!
Dar acum voi putea scrie:
Lac, livadă, librărie,
Lacăt, lalea şi lamâie.
Pe L pot să-l folosesc
De Lăbuş când povestesc
Cum lătra mai ieri la lună
Că n-ar da lumină bună,
Ori c-ar fi de mămăligă
Şi nu poate să o lingă.
Lasă că îi dau eu lapte
Să înghit-atât cât poate,
Să-l leorpăie cu limbuţa
Ca să nu-şi ude lăbuţa.