IARNA REVINE !

IARNA REVINE
autor Aurora Georgescu
Primăvara se grăbise
Să trezească ghioceii
Şi cu un sărut deschise
Mai apoi şi brebeneii.
Doar că iarna, sora-i mare
Reveni înverşunată
Şi c-o singură suflare
Ingheţă natura toată.
A prins norii toţi grămadă
Scuturându-i de zăpadă,
Şi-a stârnit vântul năpraznic
Inălţându-l în tornadă.
Incercând s-o domolească
I-a vorbit calm primăvara:
Nu fi rea, că plec acasă,
Dar… să nu te-apuce vara!

Ciorapi pentru şoricei

şoareci                                                           imagine luată de pe internet

Toamna lasă brume reci
Peste câmp şi peste case…
Nici vorbă ca să mai pleci
Fără haine groase!

Tremurând, doi şoricei
Vor un pic de soare
Că frigul le-a pus cârcei,
La nas şi picioare!

Vai de ei, bieţi şoricei,
Au răcit prea tare.
Doamna Buha pentru ei,
Cere ajutoare.

O rădaşcă mai bătrână
Le-mpleteşte ciorapi noi,
Fiindcă are nişte lână
Din cojocul unor oi.

Bucuria este mare,
Şoriceii-s fericiţi
Că de-acum au la picioare
Cald şi-amortizoare!

Cuţu mic şi lecţia de viaţă

catel

Intr-o zi cu ger cumplit,
Un căţel s-a rătăcit
Şi-ntreba scâncind uşor:
-Nu-mi dă nimeni ajutor?

Mulţi nu l-au luat în seamă,
Numai un motan de treabă
S-a oprit, l-a mângâiat
Şi povestea i-a aflat.

– Hai cu mine!Vom căuta
Pe tatăl şi mama ta.
Toată ziua-au hoinărit
Şi-abia seara i-au găsit.

Bucuros, dulăul tată
Răsplăti motanu-ndată,
Uitând vrajba ce o ştiţi
Dintre câine şi pisici.

Bucuros , dar şi mirat
Cuţu mic a întrebat:
-Tu motanul răsplăteşti?
Eu credeam că-l fugăreşti!

-Dar motanul te-a adus!
La bine, cu bine am răspuns!
In viaţă să fii corect,
Ce e drept, rămână drept.

Că ţi-e drag sau ţi-e duşman,
Că-i  amic sau adversar
Fapta bună  răsplăteşti.
Fapta rea s-o pedepseşti.

Melcul meloman şi aeroplanul

Navigând printre bloguri, am găsit la  http://silving.org/2013/01/28/musical-snail-melcul-muzical/ acest melc muzical pe care l-am invitat pe blogul meu şi căruia i-am făcut o poezie:

melcul meloman

MELCUL MELOMAN ŞI AEROPLANUL

Pe cărarea şerpuită
De copaci frumoşi umbrită,
Trece melcul meloman
Privind la aeroplan:

– Geaba zbori aşa de sus!
Doar te văd şi te-ai şi dus!
Tu n-ai timp să vezi nimic
Şi nu ai nici un amic!

Treci prin viaţă ca năluca
Vezi Pământul cât e nuca.
Pe când eu, mergând agale
Salut tot ce-mi iese-n cale.

Am prieteni şi văd tot
Pe-ndelete-atât cât pot.
Ierburile îmi fac loc
Iar cu florile mă joc!

Imi port casa în spinare
Şi-orice zi e sărbătoare.
Eu sunt vesel, cânt mereu
Aşa-ncet, în felul meu.

Niciodată nu-s grăbit
Dar sunt tare fericit !
Viaţa -mi e la infinit
Un cântec fără sfârşit!