Baba-Iarna a venit
Cu îngheţ şi ger cumplit.
Iarăşi ninge viscolit
Peste sat.
Ar ieşi copii la joc,
Dar e frig şi în cojoc.
Tot mai bun este un loc
Lângă foc.
Doar Grivei mai stă afară
Şi când luna o s-apară,
Va lătra-o a mia oară
Într-o doară!
– Mârrr! Ce frig este în cuşcă!
Sare-n sus ca tras din puşcă
Şi de-o prinde geru…îl muşcă!
Prea l-a supărat!
Pe la noi-
Nu e soare, dar e bine,
Fiindcă iarna greu mai vine vine.
Și-a pus pelerină nouă-
Nu prea ninge, mai des plouă…
Gina,
Iarna stea la ea acasă,
Nu vreau iarnă mai geroasă!
Doar aşa … în poezie
Ca să fie veselie !
Aici nu stim ce-i acela ger…
Vania, nici pe aici… dar ne imaginăm!
Pingback: Câteva minute bune cu Dire Straits « Mirela Pete. Blog
A început răsfățul la tine! Minunată poezie și ai publicat-o în timp ce eu chiar desenam Un cățel…Imediat ți-l voi trimite, draga mea Aurora! Te felicit pentru sufletul tânăr și talentul evident, de care nu se mai poate îndoi nimeni. Un telefon chiar acum! 😉
Mirela, din când în când reuşesc să îmi fac timp pentru scris şi o fac cu nespusă plăcere. Dacă iese un „răsfăţ” sunt bucuroasă.
În nopţile cu minus, eu, Ulise, mă mut din coliba mea – obligat de Zamfir! – în cuşeta din hol. Aşa că, eu voi trece iarna. Să vedem cum se descurcă Zamfir!
Ulise, nici duă ce trece gerul să nu renunţi la cuşeta ta din hol! Ba chiar să avansezi lângă stăpânul tău în pat!
Sărut mâna cu respect !
Isteţ tare Grivei-ul !! of , de-ar fi aşa de simplu 🙁
Sorin, Griveiul meu din toate poeziile este cel mai isteţ căţel!
lui Grivei i-ar prinde bine
un loc cald în joc cu Tano şi Capi
adică în locul de iubit
la mine 🙂
Cella, Grivei este permanentul meu erou de poezie alături de un alt căţel imaginar Lăbuş. Nu ţi-i dau, că-mi fuge inspiraţia!!!
Pingback: Povestea parfumată la început de an « Mirela Pete. Blog
Pingback: colţul cu rock clasic – 8 « Colţu' cu muzică
🙂 o iarna ca-n… poezii! cat de emotionant!
PS: la Zarnesti sper sa ajung vara ce urmeaza. Pe 1 iunie este planificata reîntâlnirea cu colegii de liceu; voi avea 2 saptamâni vacanta – doar pentru România. Vom sta la Sibiu, vrem si la mare dar, avem si o locuinta în Brasov, pe Bdul Garii . Dorim sa vedem Pelesul si Branul. Daca verisoara mea este dispusa sa ne arate Zarnestiul… tare m-as bucura sa te întâlnesc, Aurora draga. Te voi anunta, nu exista sa trec prin zona fara sa-ti dau de veste.
Carmen, păi sunt mult mai aproape de Bran decât de Zărneşti! Şi luna iunie este numai bună pentru munte!!Te aştept!
Scuze! a rezultat o repetiție( nepoetică)..
Seară frumoasă îți doresc, Aurora!
Gina, unde?
Şi eu îţi doresc o seară cât poţi să o faci de frumoasă şi… puţin mai mult.
Adă-l pe Grivei în casă
Să-i faci viaţa mai frumoasă
Lângă soba călduroasă
Şi un mare os. 😀
Carmen,
Păi mai am viaţă frumoasă
De stau cu Grivei în casă?
Când îmi e lumea mai dragă
El să latre şi să meargă
Prin dulapuri şi prin pat
Mârâind neâncetat?
Dar mai este şi haios
Când din coadă dă voios
Şi papuceii ţi-i aduce
Colo lângă pat. 😀
Carmen,
Da? Grivei este haios
Când papucu-n loc de os
L-a luat şi mi l-a ros?
E frumos?
Aurora, m-am îndrăgostit definitiv de blogul tău ! Versurile tale sunt adorabile, fermecătoare, extraordinar de potrivite pentru copii. Îmi amintesc de cele ale Elenei Farago. Iar comentariile sunt ele însele niște mici bijuterii în versuri, le-am citit cu aceeași plăcere cu care am citit poezia ta .
De acord cu Carmen Negoiță: mai bagă-l și pe el în casă, măcar ca să distrezi copiii cu năzbâtiile lui !
Zina, când asemenea cuvinte vin de la o persoană atât de autorizată cum eşti tu, fireşte că sunt încântată. Asocierea cu Elena Farago nu are decât să mă măgulească. In ce-l priveşte pe Grivei… dacă l-aş aduce în casă n-ar mai fi Grivei ci amărâtul de Bubico al mamiţei, obligat să stea în şapte mii de scutece şi fundiţe! El e Griveiul meu imaginar – personajul multor poezii ale mele şi asemeni câinilor mei reali, se bucură de toată libertatea curţii. Nu a stat nici o secundă în lanţ!
Te aştept cu mare plăcere oricând!
Pingback: Au trecut dom’le « Clipe de Cluj
Pingback: Miercurea în imagini. Pictorii iernii 3 « Mirela Pete. Blog
O miercure ludică! 🙂
Mona, mai toate zilele săptămânii îmi sunt aşa, fiindcă altfel nu-mi ies vesele şi „jucăuşe2 poeziile!
Pingback: Miting de solidaritate cu Raed Arafat la Cluj-Napoca « Clipe de Cluj
Pingback: Vino la teatru « Clipe de Cluj
Sa vezi ce ninsoare a tras in seara asta aici 😀
Te admir, Aura, pentru persevrenta cu care te tii de pasiunea de-a-i face fericiti pe cei mici 🙂
Teo, dacă aş fi mai aproape, te-aş chema afară să facem un om de zăpadă!
Nu este nimic de admirat Teo ! Este un mod de a-mi exprima dragostea pentru cei mici şi dorinţa de a nu mă îndepărta de copilărie, fiindcă în timp ce scriu pentru ei, sufletul meu este cel al copilului: mă bucur şi râd de poanta finală care însoţeşte de regulă poezioarele mele.
Pingback: Culori locale, Life in Pictures « Clipe de Cluj
Foarte frumoasa poezia ! Am trimis prietenilor si aceasta poezie !
Thinker, din nou îţi mulţumesc ! Mă îndatorezi… cred că la următorul comentariu trebuie să mă revanşez cu o poezioară!