Incerc să trec pragul spre blogosfera pe care am abandonat-o un timp.   Un timp care a adunat în el prea multe pete întunecate ca să pot descrie ceva.  Vă spun doar că mi-a fost greu, nesfărşit de greu. Mulţumesc tuturor celor ce mi-au trecut în lipsă pragul blogului  lăsându-mi mesaje şi mulţumesc în aceeaşi măsură celor care doar m-au vizitat . M-am gândit de multe ori la toţi prietenii mei nevăzuţi din blogosferă şi la faptul că deşi nu sunt lângă mine, ei există, îmi trimit mesaje  şi mă susţin. Este extraordinar să simţi acest lucru în clipe grele. Nu am avut disponibilitatea sufletească necesară pentru a scrie, dar oricum, primul pas l-am făcut: am scris aceste rânduri şi cât de curând vor urma cu siguranţă altele.

 O orhidee, cu drag, tuturor  prietenilor mei nevăzuţi!