Cea care a iniţiat Miercurea fără cuvinte o găsiţi aici. Fotografia imi aparţine. Locul se cheamă „INTRE PRAPASTII” deşi este intre stânci , se află in apropierea Zărneştiului şi este de o frumuseţe sălbatecă rară!!!!
Cea care a iniţiat Miercurea fără cuvinte o găsiţi aici. Fotografia imi aparţine. Locul se cheamă „INTRE PRAPASTII” deşi este intre stânci , se află in apropierea Zărneştiului şi este de o frumuseţe sălbatecă rară!!!!
Acolo aă fiu acum!
Dictaturajustitiei, Si eu ! N-am mai fost de ceva vreme pe acolo, dar sigur voi merge curând. Este mult prea frumos.
Pingback: Miercurea fără cuvinte – Pereche supravegheată de barză | coolnewz about hot thingz
Maria Sa Natura….ma simt ca o furnica intre stancile astea…
Rokssana, la fel m-am simţit şi eu când mergeam printre aceşti uriaşi plăsmuiţi de natură!
beautiful place..magical 🙂
Androxa… vino să priveşti măreţia acestor coloşi la faţa locului! Nu vei regreta!
Someday I will see 🙂
Androxa, what are you waiting for?
O vorbă românească spune: nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!!!!
Sărut mâna Aurora !
Acum depinde unde eşti că dacă eşti pe una dintre ele da e prăpastie în jos dar dacă eşti acolo jos e pur şi simplu nemărginire . Foarte frumos acolo , nu am văzut locul dar acum îl ştiu şi-ţi mulţumesc !
Într-un târziu am observat că acele puncte de culoare sunt oameni de fapt iar prin prezenţa lor subliniază măreţia locului .
Interesant !
Sorin, interesant mod de a justifica denumirea. Chiar nu mă gândisem! Da, acele puncte de culoare suntem noi, turişti muţi de admiraţie, copleşiţi de măreţia locului!
Îmi faci să-mi crească şi mai mult dorul de munte. 🙂 Te pup, dragă buni!
Carmen, păi să-ţi fie dor de munte! Asta şi vreau!
Superb locul acesta.Să tot mergi și să stai acolo!Minunată natura.
Ervin, aşa este, Si eu când merg acolo, cu greu mă hotărăsc să plec.
Avem o tara frumoasa, imagini asemanatoare, se gasesc pe Cheile Bicazului. Locuri care ne pot face celebrii in lume, dar care nu sunt bine administrate si evidentiate. O zi buna.
Costin, câtă drepatate ai! Si Cheile Dâmbovicioarei şi valea Gilortului şi… sute de locuri de o frumuseţe copleşitoare aşteaptă turişti din lumea întreagă… numai factorii responsabili nu aşteaptă nimic!
aia mici acolo sunteti voi?! wow! impresionant! Sa stii ca m-am hotarât! Verisoara mea se trage de pe lânga Zarnesti si anul trecut ne-a propus un concediu în zona… Am amânat în necunostinta de cauza, acum… trebuie sa o sun sa reprogramam. Cât mai repede! Minunate locuri într-adevar! Aurora draga, multumesc mult! Pupici
Carmen, păi dacă vii atunci sigur ne vedem ! Locurile sunt extraordinar de frumoase !
Trei oameni mari, care par piticuti langa imensitatea salbateca a unor pereti stancosi, care strajuiesc drumul catre o tara de basm. Cred ca asa arata intrarea intr-o poveste cu pitci si printese ratacite si salvate de printi curajosi. Un peisaj rarisim, un aer pur si o inaltatoare imagine a unor locuri imortalizate de aparatul foto si un ochi expert! Te astept si la mine! Happy WW! 🙂
Mirela, ce comentariu frumos poţi face! Din trei cuvinte ai însăilat o poveste! In privinţa peisajului, a aerului şi apei ai dreptate în totalitate. Să tot stai şi să simţi cum renaşti.
Miao, mi-ar plăcea să fiu o sălbăticiune şi să am o asemenea împărăţie!
Grişka, ia-ţi motanimea şi vino! Paradisul acesta este deschis oricui!
Of, Doamne, și aici dădui peste miercurea asta fără cuvinte! Încep s-o urăsc. 😀
Și venisem cu chef de vorbă. Dar văd că gazda nu pre are, dacă ne pune frumușel degetul la buze. 🙂
Silavaracald, n-ai chef de vorbă!!!! Degeaba spui, fiindcă nu te cred! Ai atâta treabă…. că nici măcar frumuseţea asta de peisaj nu-ţi deschide apetirul de vorbă ! Hi-hi (în lipsă de emoticon!!)
Pingback: Un eveniment editorial de excepție | Blogul lui Nea Costache
Sunt Cheile Bicazului cu siguranta! Frumoase locuri, te cuprind fiorii uitandu-te la acele stanci!
Luminiţa, nici vorbă de Cheile Bicazului ! Locul se cheamă ÎNTRE PRAPASTII si este in apropiere de ZARNESTI jud. Braşov. Mogâldeţele care se văd, suntem noi, in chip de excursionişti.
Asta chiar ca este fara cuvinte.Doar cu gura cascata.
Alexandru, ca de obicei , ştii să faci omul să zâmbească! Ei, da , chiar că rămâi cu gura căscată!
Pingback: În creion « Gabriela Elena
Cand ma gandesc ca ai prins doar parte din stanca ce se inalta temerara dornica de albastrul cerului…
Fotografia nu-ti mai apartine; i-am sorbit noi toata frumusetea. 🙂
Gabriela Elena, să crezi tu !! Fotografia ca şi munţii îmi aparţin ! Sunt ai mei! Când ajung la ei le spun de fiecare dată: „Vă salut munţii mei” şi ei îmi răspund fremătând cu toţi codri şi toate florile raspândite : „Bine ai venit draga noastră”!!
Pingback: Râuri de durere surdă « Blog de furăciuni 2
Pingback: Vorbind cu mine despre Fănuş « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Aşa ce dor mi s-a făcut de munte…. Foarte frumoase poze! Sărut mâna! 🙂
Alex, ce mai stai? Muntele de aşteaptă! In trecere pe aici îţi pot oferi cu plăcere o cafea!
Sărut mâna! Vine vara, vine vacanţa…sigur vor veni şi drumeţiile! Iar o cafea e numai bună! 🙂
Frumoasa zona, imbie la plimbare. De preferat in timpul saptamanii, cand nu e aglomerata zona.
Pingback: Poveşti parfumate ale… culorilor. Vara (I) « Mirela Pete. Blog
Pingback: La mulţi ani, Serafina! Miau! « Mirela Pete. Blog
Pingback: Zilele Clujului, la jumătatea drumului! Ce-am văzut, ce vom mai vedea « Mirela Pete. Blog
Pingback: Zilele Clujului, la jumătatea drumului! Ce-am văzut, ce vom mai vedea « Clipe de Cluj
Pingback: Miercurea fără cuvinte « Mirela Pete. Blog
eu sunt din zarnesti si va recomand sa mergetii fiindca este un loc rar intalnit
Iulia, vizitez destul de des zona fiindcă am o căsuţă de vacanţă pe lângă Moeciu. Cel mai mult îmi place locul numit „Intre prăpăstii”.