PENTRU MAMA

Luna octombrie este luna în care în urmă cu mulţi ani  mama mea a plecat pentru totdeauna. Nu şi din inima mea. Uneori am impresia că îi aud şi paşii  şi-i simt şi mâna aranjându-mi şuviţele  de păr ondulate şi mereu răvăşite.   O floare, un zâmbet duios,   lacrimi  de dor şi gândul meu:

PENTRU MAMA

Depănând la gura sobei
Amintiri ce zac tăcute,
Una stă-nduioşătoare
Şi nu trece-ntre pierdute.

Fără rând şi peste toate
Ea răsare în tot locul
Şi o simt cum tot socoate
Cum să îmi aline focul.

Mâna-i simt cum mă alintă
Şi cum oblojeşte rana,
Capu-i prinde chip de sfântă,
Sfântă-i ea,  iar ea e mama.

Care meşter, ce unealtă
Chip de mamă-ar dăltui
Să te soarbă din privire
In  tot timpu-oriunde-ai fi?

Şi iar simt cum mă alintă
Şi la toate îmi ia seama,
Capu-i ia chip de icoană
Si icoana este mama.

Parfum de mamă, parfum de leagăn…

Poezia se înscrie în serialul de poveşti parfumate iniţiat de Mirela.
PARFUM DE MAMĂ, PARFUM DE LEAGĂN…

Revine-n gând adeseori
Căsuţa noastră dintre flori
Şi-o văd pe mama – chip de sfântă-
Cum îmi surâde şi m-alintă.

M-aşează-n leagăn binişor
Şi-mi cântă lin de somn uşor:
“Hu-ţa, hu-ţa, huţa-legănuţa
Pu-pă ma-ma ochii şi mânuţa…”

Şi leagănul se mişcă-ncet…
Şi-i simt sărutul pe creştet…
Şi mâna ce mă dezmierda,
Şi braţul ce mă ocrotea…

A mai rămas… parfum de mamă,
Un chip frumos, zâmbind din ramă,
Parfum de leagăn …
Şi mult… prea toamnă…

Gând închinat mamei

In urmă cu mulţi ani, când Adrian, băiatul nostru cel mare era în primul an de liceu, am fost invitată de profesorul de română să asist la o oră pe care urma să o tină la clasa in care era si Adrian. Am intrat o dată cu profesorul in clasa si m-a invitat să iau loc in una din bancile libere. A facut prezenţa, apoi a scos teancul de lucrări pe care le corectase. Tema fusese ca fiecare elev să scrie o scurtă povestire despre ceva care a produs cea mai mare emotie asupra lor. Nu le notase, doar le citise. Inapoindu-le a cerut câtorva elevi să le citească colegilor. Ultimul a citit Adrian. Eram emotionată si curioasă totodată . Baiatul m-a privit, a roşit uşor şi început să citească, ceea ce voi reda mai jos, fără să şterg sau să adaug vreun cuvânt:
GÂND ÎNCHINAT MAMEI
A fost odată… ca un vis urât o operaţie grea. Nu ştiu cât a durat, nu ştiu cât de dramatică a fost lupta între viaţă şi întunericul etern, ştiu doar că viaţa a învins! Când am deschis ochii, în stânga un perfuzor lăsa să curgă în venele mele picăturile de viaţă. Lângă pat, în genunchi, cu ochii umezi, cu mâinile pe mâna mea, era mama. Razele soarelui pătrundeau prin fereastră şi-i luminau chipul. In nemişcarea ei părea o icoană! Cu puterile mele slabe, subjugate încă narcoticului, am mişcat buzele şi cu un murmur am şoptit întâiul cuvânt învăţat: MAMA! Era o chemare, un strigăt de ajutor şi răspunsul l-am primit cu tot trupul asemeni unui torent de apă vie. Şoapta mea a avut darul să învie chipul împietrit în aşteptare: faţa mamei inundată de dragoste, putere de sacrificiu şi dăruire, era mai luminoasă ca soarele şi-am înţeles că eu, copilul, eram de fapt viaţa ei în acel moment. Eram din nou o singură fiinţă!
Am inchis ochii şi am revăzut:
mama, creindu-mă viaţă din viaţa ei;
mama, hrănindu-mă la sânul ei;
mama, învăţându-mă să spun primul cuvânt;
mama, îndemnându-mă să fac primul pas;
mama, dezmierdându-mă;
mama, veghindu-mi somnul;
mama, pregătindu-mi emoţionată prima uniformă de şcolar;
mama, arătându-mi ce e bine şi ce e rău şi acum din nou,
mama, acum în clipa cea grea, mama cu mine, şi-n sufletul meu, suferind poate mai tare ca mine, aşteptând într-o încordare supraomenească să deschid ochii, ca apoi să aibă totuşi puterea să zâmbească, să-mi dea tăria şi încrederea că totul va fi bine.
Femeia, fiinţa care a perpetuat viaţa pe pământ de mii şi mii de ani, îşi primea în clipa aceea, prin fiinţa mamei mele, prinosul recunoştinţei, stima şi respectul pentru toate acele calitaţi pe care le are şi care dau sensul real al vieţii.
Cu veneraţie sărut mâna mamă!
Profesorul s-a ridicat de la catedră făcând elevilor semnul de a-l urma şi un ropot de aplauze a acoperit suspinele mele pe care in zadar incercam să le opresc.

Era 8 martie şi a fost cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreaodată.

PODUL CU VISE

 

Era cândva-ntr-o lume minunată
Pe un tărâm numit copilărie,
Un nuc vrăjit, pe care-o fată
Şi l-a ales de vise visterie.

Şi era nucu-acela mare şi fălos,
Nălţând spre ceruri ramuri fremătânde,
Gătite-n strai de frunze verde-mătăsos,
Cu joc ciudat de umbre-alunecând pe jos.

O creangă, două şi nucul devenea palat
Cu pod din ramuri , fireşte:  fermecat,
In care fata se simţea crăiasă
In lumea ei curată şi frumoasă.

Acolo orice mici necazuri dispăreau
Când frunzele foşnind o-mbrăţişau.
Ferită de priviri sta ore-n şir visând
La câte toate-n lume şi tot ce va fi vrând.

Dar zilele treceau şi prin minune
Cu cât fata creştea, podul mai mic era.
Nici visele nu mai aveau un loc anume!
Curând cerură intrare-n altă lume.

Anii s-au scurs, fata-i acum bunică
Şi-ar vrea nespus să fie iarăşi mică !
Iar când tristeţea-mpovărează şuviţe ninse,
Se-ntoarce-n timp, în podul ei cu vise.

Romania a pierdut un OM

           Consternată, am aflat ca s-a stins din viaţă cel ce a fost  DAN MARIUS DUMITRAŞ, manager, editor, autor, conferenţiar, instructor şi consultant pentru industria de vânzări directe, specializat în Multi-Level Marketing.
A fost managerul companiei MLM International Romania, preşedintele –fondator al Asociaţiei de Vânzări Directe din România (RODSA) şi managerul – fondator al Editurii Digital Data Cluj , reprezentant personal, în probleme de editură, al lui Don & Nancy Failla în Europa de Est.
Un OM cu o reală vocaţie de cercetător şi de o erudiţie rar întâlnită.
Despre activitatea Editurii Digital Data citisem în urmă cu câţiva ani, dar despre marea personalitate a celui ce a fost Dan Marius Dumitraş mi-a povestit o bună prietenă, Corina Glogojeanu-Boia, redactor-corector la această editură.
Impresionată, am căutat pe internet şi ceea ce am citit a avut darul să-mi impună o mare admiraţie şi respect pentru acest Om.
Licenţiat în ştiinţe matematice şi mecanica fluidelor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, cu studii politehnice la bază, specializat în informatică economică şi automatizări industriale, a activat în calitate de analist-programator, asistent universitar asociat şi cercetător ştiinţific în România la Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Proiectări pentru Automatizări Filiala Cluj-Napoca până în 1987.
A urmat o bursă de doctorat în Germania, la Universitatea din Trier apoi şi-a continuat activitatea profesională în calitate de inginer software şi cercetător ştiinţific în domeniul supravegherii proceselor industriale în cadrul concernelor ESSO şi AEG.
Din 1988 a cunoscut domeniul afacerilor MLM din mediul Comunităţii Europene, în paralel cu activitatea de bază şi a colaborat cu societatea de asigurări Hamburg-Mannheimer Versicherung.
Din 1994, a promovat activ industria MLM / Network Marketing în România, în calitate de editor, autor al primelor cărţi în limba româna pentru MLM, consultant şi instructor pentru companiile de marketing în reţea din România.
Editura Digital Data Cluj care face parte din Societatea Comercială cu Răspundere Limitată româno-germană Digital Data Computer, cu sediul în Cluj, a fost fondată de Dan Marius Dumitraş în 1992, pe baza unei investiţii proprii integrale germane.
Digital Data este cunoscută prin sigla  sa şi este înregistrată la Biblioteca Naţională A României ca editură şi tipografie şi este acreditată din 2002 la C.N.C.S.I.S al Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România www.cncsis.ro .
Editura Digital Data Cluj este membră a bursei drepturilor de autor RIGHTSCENTER.COM din SUA.
Dacă veţi intra pe site-ul editurii http://www.digitaldata.ro/despre.htm vă veţi convinge singuri de realizările de excepţie ale acestei edituri sub competenta conducere a marelui său artizan – Dan Marius Dumitraş.
Prin personalitatea şi activitatea sa OMUL Dan Marius Dumitraş a oferit un model expresiv şi convingător pentru lucrul bine făcut, cu pasiune şi migală, cu dragoste de litera scrisă şi dăruire pentru cititor, reuşind, cu o rară capacitate intelectuală, să îmbine performanţa profesională de vârf cu înţelegerea simplă faţă de problemele umane reale, cu vorba bună, sfatul competent şi sprijinul efectiv acordat tuturor celor care au fost în preajma lui şi au avut fericirea să-l cunoască.
Strălucit reprezentant al ţării sale în domeniul M.L.M., domnul Dan Marius Dumitraş a plecat spre cele veşnice, lăsând în urma lui un gol imens, ca om şi intelectual de marcă.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Mă întreb revoltată de ce mass-media centrală trece sub tăcere această imensă pierdere a spiritualităţii româneşti, dar nu scapă nici o ocazie de a ocupa pagini şi ore întregi de emisie, când este vorba despre persoane ce n-au făcut altceva în viaţă decât deliciul presei de scandal.