Din aceste mirifice locuri:
In prima farfurie este un aperitiv făcut din ciupercile culese (mânătărci, bureţi vineciori şi bureţi lăptoşi). In cea de-a doua este clar : sunt păstrăvi ! Gustul? Waaaaww!!!!! fără cuvinte: e miercuri!!!!
Carmen a iniţiat jocul, dar invit pe toţi cei ce iubesc natura:
Clipe de Cluj, Gabriela Savitsky, Androxa, Theodora0303, Caius, Coolnewz, Daurel, Ana Usca, Gabi Cimpoca, Carmen, Nea Costache, Supravietuitor, Melami, Theodora, Teo Negura, Luna Patrata, Napocel, Gina, , Zina Lecturi recenzate, Gabi1b2i3, Vania, Rokssana, Teo Negura,Costin Comba, Alex Mazilu, Filumenie, G1B2I3, Mirela Pete,Supravietuitor, Ulise, Zamfir Pop.
Ar trebui sa vin cu Enya, totusi, dar atunci cand e coapta zmeura! La anul sigur venim. Atat de mult isi doreste sa culeaga zmeura si nu avem o curte, (ca la soacra-mea, mai bine nu povestim). Dar aici e din belsug si arata foarte bine! Apetisanta farfurie, poate ne spi si ce bunatati ai acolo, ca nu pot deslusi chiar tot ce ai pus! Si acum, dezvaluie-ne daca din ciresele alea faci cea mai buna dulceata din lume! Te imbratisez, Auras! 🙂
Mirela, pe farfurie este un aperitiv delicios: mânătărci şi bureţi vineciori pusi intr-un vas de Jena uns cu unt făcut în casă şi lăsaţi pe foc doar câteva minute cât să se înmoaie, apoi stropiţi din belşug cu un sos pe bază de lămâie. Frunzuliţele sunt de la o rămurică de tarhon. Cine vrea poate inlocui sosul de lămâie cu altul pe bază de usturoi.
Cireşele? N-aş putea spune că este cea mai bună din lume dulceaţa pe care o fac eu, dar te asigur că o să-ţi placă!!!
In toată luna august găsim zmeură berechet! Eu vă aştept cu drag şi vom culege împreună!
Suna bine si arata si mai bine! In vara aceasta numai saptamana viitoare mai avem liber (si atunci mergem in Ungaria). Dar nu e timpul pierdiut, dimpotriva. Avem timp sa ne facem planuri, mai vorbim la sosirea din tura a doua de vacanta. Iti multumesc pentru tot, fie ca vom putea sau nu sa venim. Imbratisari cu miile! 🙂
The wild mushrooms….. 🙂 🙂 A beautiful day to you 🙂
ciuperci,zmeura,fragi ,afine…in vacantele copilariei mele mergeam la rude la Sighet…matusile mele si mama ne luau si pe noi la cules fructe sau alune…iar ciupercile….doar imi amintesc si-mi ploua in gura…ce minunatii stiau sa gateasca…ce conserve grozave faceau 🙂
Rokssana, pădurea ne oferă atâtea bunătăţi încât merită, oricât de departe te-ai afla, să revii măcar o dată pe an ca să te bucuri de frumuseţea şi bogăţia ei.
îmbietoare imagini pentru ochi și nu numai!
Despre locuri…ce să mai vorbesc!
Minunat!!!
Ervin, sunt locuri pe care cred că le-ai colindat în tinereţe, dar şi de o sută de ori pe an de-ai veni, tot la fel de frumoase ţi s-ar părea!
Chinuitoare feluri de mancare pentru noi cei care doar privim. 😀 Dupa zmeurica si mure nu prea ma dau in vant, dar dupa peisajul din final… Uff, dar lasa ca vine si la mine concediul!
Carmen, pădurea îţi oferă adăpost, hrană, frumuseţe! Ia-ţi concediul acela şi nu mai sta pe ganduri. Tine-o drept aşa la munte!
Ce mâncare frumoasă ! I se potriveşte perfect expresia „s-o mănânci cu ochii”.
Pingback: Miercurea fără cuvinte - Azi, Anca Parghel | Blogul lui Nea Costache
Ce sa mai spun? Anul asta am pierdut invitatia. Arata superb. sanatate pura.
Costin şi când mă gândesc că ai fi putut participa la cules !!!!! Şi câte poze de excepţie ai fi putut face!!!
Bunătăţi la iarbă verde. Mulţam pentru invitaţie.
Abbilbal, nu numai la iarbă verde! Si la gura sobei după ce au fost conservate!!!
Pingback: Dupa bloguri suntem noi…. « lunapatrata
Deja îmi „plouă în gură” de poftă! Numai bunătăţi de la „Mama natură”!
Frumoase şi …gustoase poze, doamna Aurora!
Numai bine vă doresc! 🙂
Alex, ai toate motivele să suporţi ploaia din gură. Preparatele au fost excelente!!! Numai bine şi eu îţi doresc.
Pingback: Risipitorii « Teo Negură
Pingback: Confuz « Ioan Usca
Pingback: Gari Melchers(11 august 1860 – 30 noiembrie 1932), pictor american « my heart to your heart
Pingback: Simone Martini (c. 1284–1344), pictor italian nascut in Siena « my heart to your heart
Tocmai am avut si eu, recent, ocazia sa mananc niste pastrazi, la munte, si mi-ai adus aminte de gustul acela de… Viata 🙂
Minunat, Aura, multumesc mult!
Imi lasa gura apa.. :))
Pingback: NaturalmenteTu, naturalmente bella « Mirela Pete. Blog
Uau ! Mi s-a facut pofta !
Samsara, Atunci… hai cu noi !
Pingback: Pățăniile mele cu Lăbuș | Blogul lui Nea Costache
Zicea cineva ca-i ploua-n gura? Wow, la mine-i furtuna!
Ciupercutele de padure, dupa mine sunt delicioase, chiar daca nu sunt gatite prea de sofisticat! Merge si-o tocanita!
O seara de duminica excelenta!
Nea Costache, poftiţi la masă!!! Este loc pentru toată lumea!
Pingback: Rondel – Eroului meu preferat (de ieri, de azi şi de mâine) « VeroVers
Pingback: Miercurea fără cuvinte. Azi, Serafina! « Mirela Pete. Blog
Post!
Ciupercuțe, mulțumesc!
http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/08/femeia-de-la-tara.html
Gina, asta e! post!
WOW! ai dreptate, îmi ploua-n gura! Tare dor îmi e de o ciulama de ciuperci! hmmm si cu pastrav alaturi…. delicioase feluri de mâncare! nU ai exagerat cu nimic! ma duc sa mai încerc o data maturoiul, poate porneste si… îti bat la usa, sa-mi dai si mie o portie! :))
Noapte buna Aurora draga!
Carmen,
Fără cheie şi benzină
Fără-mbrăcăminte fină,
Suie- acum pe măturoi,
Fiindcă prânzul e în toi,
La păstrăvi să vii degrabă
Şi să ne-apucăm de treabă!