O pisică întotdeauna se va crede, și chiar va fi într-o oarecare măsură, un LEU! Acum …în ce măsură, depinde de fiecare pisicuță. Miau, faină mâța, da și leul. O zi minunată! 🙂
Aha, imaginea-i tare populara si simpatica, am avut-o si noi pe blog o vreme… 🙂 Stii ca iubesc felinele… ehehe, Pisoiu’ se vede „regele junglei”, vise, taica, vise… 🙂
Buna, imi place foarte mult blogul tau si vreau sa stiu daca te intereseaza sa facem schimb de linkuri: http://www.ditoate.com .Eu te-am adaugat deja , si astept raspunsul tau. Multumesc anticipat.
Dupa ce a vazut poza ,Andaluza mi-a cerut o oglinda…”dar nu ca aia ,prea mica pentru mine,vreau una maaaaaaaaare cat dulapul!!!!”ca sa incapa ea toata!Ca leul ala e mic cica de incape intr-o asa ogljnjoara!
Păi da, cât este ea de încrezută, are nevoie de o oglindă mare cât o uşă şi se vede pe puţin leopard! Ori te pomeneşti că vrea să pară dinozaur? categoric, Andaluza este cea mai -cea mai mâţă din ţară.
Nu ar fi exclus un hibrid in imaginatia ei…cap de leu,corp de ghepard si coada de dinozaur!
Ei nu, hai ca s-a cumintit sa stii.A invatat de cand e cu Serafim si o rugaciune chiar.Insa din cate mi-am dat eu seama Miao-mao din ceruri in mintea ei este chiar Ea,,,se si vede pe luna dirijand si binecuvantan natia pisiceasca,si bineinteles pedepsind servitorii nedemni care indraznesc sa nu se supuna gusturilor rasei miorlaitoare.
Asadar s-ar putea sa asistam in curand la un nou SF.”Planeta Mieunicilor”!!!
ps; Iti transmite cu gherutele mangaieri afectuoase ,si sa nu mananci tu tot pastravul,sa-i pui si ei la congelator o portie pe cinste,caci a slabit mult saracuta de cand cu postul..stii tu,de dragul lui Serafim!!!
Nimic nu mă miră în ce o priveşte! Faptul că a slăbit nu mă îngrijorează, cred că abia acum arată bine, fiindcă era obeză şi-i atârna greu coada. Dacă Serafim a reuşit această performanţăp nu pot decât să-l felicit şi să-i dau adresa râului cu păstrăvi unde să-şi conducă „mioarţa” şi unde să pescuiască amândoiu păstrăvi până s-or sătura, fiindcă eu nu le opresc nici o coadă măcar! L-am pescuit cu mare greutate şi eu nu sunt vânător cu abilităţi de pescar cum sunt ei din naştere. Nu-l învăţa şi pe Serafim puturos. La muncă! Mai bine îţi opresc ţie un păstrăv şi tu n.ai decât să îl împarţi cu ei dacă vrei să ţi se urce în cap. Postul le prieşte! Chiar au nevoie pentru spălarea păcatelor făcute cu sacrificarea atâtor şoricei. Îi mulţumesc Andaluzei pentru gheruţele afectuase şi o mângâi şi eu online cu marte drag, fiindcă totuşi este pisicuţa prefrată.Salutări lui Serafim!
Aura,de pescuit ar pescui ea de numa numa,dar stii ca neamului pisicesc nu-i place apa defel…este unul dintre ofurile ei cele mai mari,ca nu cresc pestii astia pe uscat!Caz in care nu ai mai avea tu peste,l-ar vana ea si gasca pe totii!
Mai bine pe luna decat scafandru,ca ramanem fara ….asa ca mai bine ca sa fim siguri,oreste-i vreo doi pesti mari ,sa se ghiftuiasca bine, sa nu-i vina cumva idei marinaresti din lipsa .
M-ai convins. Îi voi opri doi păstrăvi şi când o vei trimite la mine – dar numai în vizită!! – o să comand special pentru ea şi Serafim zece kg de crap ca să se simtă bine! Mai mult! Ii aduc şi smântână şi lapte călduţ! Cazarea i-o voi asigura în hambar unde sunt şoricei pentru divertisment, dar am să-i pregătesc pat special cu saltea din puf! Spune-i că îmi este dor de ea şi transmite-mi nu numai ce a zis , dar să-mi descrii şi expresia feţei şi felul în care-şi mişcă mustăţile şi coada!
Andaluza de fericire cand i-am citit, a inceput o zbenguiala prin casa de mi-a si spart si un vas de colectie…,iti dai tu seama ce incantata a fost!Apoi a inceput sa cante „Everybody wants to be a cat”,melodia ei preferata din pisicile aristocrate.Drept recompensa a tinut expre sa-i desenez un peste mare de un metru pe care l-a stampilat cu cate o inimioara pe fiecare solz!Iubire la greu,nu?(pentru tine cica,dar ma intreb de fapt daca nu pentru peste mai mult)
Apoi a inceput sa maraie gandindu-se ca e prea generoasa,adica pestii tai sunt prea mici in comparatie cu Darul ei artistic.Asa ca ce mi-a zis,cica sa-i pui la crescut intr-un bazin sa fie cat mai bine facuti cand o sosi eaSa-i indopi bine,bine cu rame si insecte ca sa ajunga cat mi grasi si mari cu putinta!A vazut ea intr-o revista pesti de astia,si nu mai are liniste acum!
Cu o asemenea grandomanie in capsurul ei rotund cu mutrita zbanghie si sireata…tare mi ca va vrea sa infulece maine poimane … nici mai mult nici mai putin decat o balena!
ps;Nebunatica pisica,nu stiu ce sa ma mai fac cu ea!
Oricum e atat de amuzanta ca i se iarta mereu nazbatiile,poti oare altfel?
Daaaa! Am să-i cresc peşti în cadă! Şi eu îmi fac duş dintr-o stropitoare, în grădină în spatele iederei! Aşa este mulţumită domnişoara Andaluza? Învaţ-o să picteze! Voi fi încântată să-i văd de la distanţă picturile pe perdelele tale!!! Uneori îi simt lipsa totuşi! Ce-ar fi s-o mai trimiţi şi la mine , dar cu serafim, fiindcă singură mi-e teamă că se dezlănţuie din nou. Intreab-o şi vezi dacă vrea să vină o săptămână-două! Nu mai mult. Aştept răspuns , pentru ca în situaţia în care vine, să-i pregătesc peştele.
Mai incape vorba!!!
Tot vrea lapte de o vreme ca cica se usuca de dorul gastii ei si al tau!
Cand a auzii ,a inceput sa sara ca o artificie prin toata casa!Serafim speriat ,a inceput sa-si faca cruci si motanii…apoi a inceput sa se roage „iart-o Miao-mao ca nu stie ce face”,
Insa dupa ce i-a povestit ce sejur le pregatesti a intors rugaciuea „..si da-ne noua Mao pestele promis de Aura,si hambarul cu soricei,si pernele de puf ,spre desfatarea si multumirea noastra,A-miau..”
Gata !!!a primul semn ,directia gara, si cu primul rapid,direct la tinta!Ii voi rezerva un vagon intreg sa incapa bine maria ei,sa aiba spatiu suficient pentru crizele ei dansante.Noroc ca Serafim e cumintel.Si bineinteles pentru ca sa se pastreze in bune conditiuni capodoperele ei -miauniste dedicate tie,Vezi ca vrea camera de vernisaj,asa ca da jos tablourile tale ca vineeeeeeee Andaluza.sa-ti arate ea ce si cum cu arta asta.Cica sa nu uiti sa inviti toata gasca la vernisaj!
Ei bine, înţeleg că mâine vor ajunge la mine.Foarte bine, că două săptămâni cât intenţionez să-i ţin la mine, n-or dura o veşnicie şi am să le ofer tot ce le-am promis, dar pictura nu şi nu! Pictura o practică la tine. Ii voi invita toată pisicimea la o serată dansantă dată în cinstea ei, dar nici un vernisaj! Destul că vor ţiui şi munţii de tămbălăul reîntâlnirii. Abia aştept să-ţi povestesc cum au reacţionat la venire, iar tu să-mi spui pe la ce oră vor ajunge ca să nu mă ia prin surprindere şi să-mi sară în spinare pe neaşteptate! Are acest obicei al „surprizelor” şi nu o dată m-am dezechilibrat dinb cauza salturilor ei neaşteptate şi am căzut.
Nici vorba sa nu-i faci vernisaj,ai uitat ca vrea body painting la turnul Eifel..o sa ajunga celebra, si iti va face reclama cand va mentiona pe albumele ei ca prima expozitie a fost la tine! nu rata ocazia!Oricum a sparlit o trusa de a mea de vopsele,ca sa deschida cerc de stampilo- pictura pentru toata gasca ei.
Tu ai spatiu berechet fata de mine asa ca poti sa-i faci si atelier,eventual pe langa acei stupi ca sa se manifeste mai cuminte!Maine la 9 e la tine,asta daca nu s-o mai opri pe drum sa mai zapaceasca niste mate despre noua ei revolutie de emancipare mateasca!
Aoleuuuu! A şparlit trusa de vopsele? Curcubeu o fac! Totuşi… mi-ai dat o idee bună aceea cu atelierul lângă stupină! Da, foarte bine! Şi aşa este la 20 de km de casă! perfect! Ii fac atelier acolo, îi duc şi mâncare… este pădurea aproape, păsări, şoareci… Să văd dacă îi convine! Dacă nu… n-am ce-i face, nu risc eu să-mi facă toată casa în picăţele şi dâre de labe în chip de pictură! I-am cumpărat produse cosmetice miauniste atât pentru ea cât şi pentru Serafim. După două zile de ghiftuială cu peşte şi alte bunătăţi îi trec la post! Ştevie, fasole, cartofi, urzici! Sper să nu-mi facă probleme. Mâine la 9 îi voi aştepta cu peşte pus în castroane!Ce revoluţie de emancipare mâţească? Doar n-o să-mi aducă pe cap toată suflarea pisicească ca să le ţină ea conferinţe? Brrrrr…
imi place :))) tare haioasa ideea!
Chiar daca imaginea nu iese din prima încercare… „exercitiul il face pe maestru!” :))
Un weekend minunat draga Aurora!
Increderea in fortele proprii este foarte importanta. Imi place imaginea.
De fapt de aici începe curajul.
O pisică întotdeauna se va crede, și chiar va fi într-o oarecare măsură, un LEU! Acum …în ce măsură, depinde de fiecare pisicuță. Miau, faină mâța, da și leul. O zi minunată! 🙂
Măcar în oglindă să fie mare ! Dar dacă stau şi gândesc bine, penmtru un şoricel orice păisicuţă este o leoaică!
Modul în care te vezi tu, influenţează imaginea celorlalţi despre tine!
Interesanta reflexie!
Numai bine !
Tocmai de ceea mă gândesc că o astfel de oglindă este stimulativă. Am să caut şi eu una!
Sunt cu totul și cu totul de acord 🙂 !!!
Şi eu! Orice felină trebuie respectată!
ahaaaaa, asta e pisicuta de ieri???
Da, între timp s-a bronzat, şi-a dat părul la lungit şi a devenbit feroce! Ai grijă!
:)) Ce dragut este! De mic stie ce vrea! 😉 🙂
Imaginea seamana ca idee cu cea de sambata, de la mine, la Happy weekend…cand motanul se picta tigru 🙂
O seara minunata sa ai, Aurora!
Fiecare se visează tigru măcar o dată-n viaţă!
Așa da evaluare. O seară bună! 🙂
La fel am gândit şi eu! seară bună fie la toţi!
🙂 o seară frumoasă!
Mulţumesc! La fel!
Aha, imaginea-i tare populara si simpatica, am avut-o si noi pe blog o vreme… 🙂 Stii ca iubesc felinele… ehehe, Pisoiu’ se vede „regele junglei”, vise, taica, vise… 🙂
Eu azi am văzut-o prima oară şi am împrumutat-o cu gând să o vadă şi alţii fiindcă mi-a plăcut mult!
hahaha…o sa incerc si eu !
Nu ştiu cum fac , dar mie mereu îmi iese aşa!!!
Buna, imi place foarte mult blogul tau si vreau sa stiu daca te intereseaza sa facem schimb de linkuri: http://www.ditoate.com .Eu te-am adaugat deja , si astept raspunsul tau. Multumesc anticipat.
Dupa ce a vazut poza ,Andaluza mi-a cerut o oglinda…”dar nu ca aia ,prea mica pentru mine,vreau una maaaaaaaaare cat dulapul!!!!”ca sa incapa ea toata!Ca leul ala e mic cica de incape intr-o asa ogljnjoara!
Deci Aura….,”cine e cea mai cea mata din tara?”
ps’ai grija ce spui…
Păi da, cât este ea de încrezută, are nevoie de o oglindă mare cât o uşă şi se vede pe puţin leopard! Ori te pomeneşti că vrea să pară dinozaur? categoric, Andaluza este cea mai -cea mai mâţă din ţară.
Nu ar fi exclus un hibrid in imaginatia ei…cap de leu,corp de ghepard si coada de dinozaur!
Ei nu, hai ca s-a cumintit sa stii.A invatat de cand e cu Serafim si o rugaciune chiar.Insa din cate mi-am dat eu seama Miao-mao din ceruri in mintea ei este chiar Ea,,,se si vede pe luna dirijand si binecuvantan natia pisiceasca,si bineinteles pedepsind servitorii nedemni care indraznesc sa nu se supuna gusturilor rasei miorlaitoare.
Asadar s-ar putea sa asistam in curand la un nou SF.”Planeta Mieunicilor”!!!
ps; Iti transmite cu gherutele mangaieri afectuoase ,si sa nu mananci tu tot pastravul,sa-i pui si ei la congelator o portie pe cinste,caci a slabit mult saracuta de cand cu postul..stii tu,de dragul lui Serafim!!!
Nimic nu mă miră în ce o priveşte! Faptul că a slăbit nu mă îngrijorează, cred că abia acum arată bine, fiindcă era obeză şi-i atârna greu coada. Dacă Serafim a reuşit această performanţăp nu pot decât să-l felicit şi să-i dau adresa râului cu păstrăvi unde să-şi conducă „mioarţa” şi unde să pescuiască amândoiu păstrăvi până s-or sătura, fiindcă eu nu le opresc nici o coadă măcar! L-am pescuit cu mare greutate şi eu nu sunt vânător cu abilităţi de pescar cum sunt ei din naştere. Nu-l învăţa şi pe Serafim puturos. La muncă! Mai bine îţi opresc ţie un păstrăv şi tu n.ai decât să îl împarţi cu ei dacă vrei să ţi se urce în cap. Postul le prieşte! Chiar au nevoie pentru spălarea păcatelor făcute cu sacrificarea atâtor şoricei. Îi mulţumesc Andaluzei pentru gheruţele afectuase şi o mângâi şi eu online cu marte drag, fiindcă totuşi este pisicuţa prefrată.Salutări lui Serafim!
Aura,de pescuit ar pescui ea de numa numa,dar stii ca neamului pisicesc nu-i place apa defel…este unul dintre ofurile ei cele mai mari,ca nu cresc pestii astia pe uscat!Caz in care nu ai mai avea tu peste,l-ar vana ea si gasca pe totii!
Mai bine pe luna decat scafandru,ca ramanem fara ….asa ca mai bine ca sa fim siguri,oreste-i vreo doi pesti mari ,sa se ghiftuiasca bine, sa nu-i vina cumva idei marinaresti din lipsa .
M-ai convins. Îi voi opri doi păstrăvi şi când o vei trimite la mine – dar numai în vizită!! – o să comand special pentru ea şi Serafim zece kg de crap ca să se simtă bine! Mai mult! Ii aduc şi smântână şi lapte călduţ! Cazarea i-o voi asigura în hambar unde sunt şoricei pentru divertisment, dar am să-i pregătesc pat special cu saltea din puf! Spune-i că îmi este dor de ea şi transmite-mi nu numai ce a zis , dar să-mi descrii şi expresia feţei şi felul în care-şi mişcă mustăţile şi coada!
Andaluza de fericire cand i-am citit, a inceput o zbenguiala prin casa de mi-a si spart si un vas de colectie…,iti dai tu seama ce incantata a fost!Apoi a inceput sa cante „Everybody wants to be a cat”,melodia ei preferata din pisicile aristocrate.Drept recompensa a tinut expre sa-i desenez un peste mare de un metru pe care l-a stampilat cu cate o inimioara pe fiecare solz!Iubire la greu,nu?(pentru tine cica,dar ma intreb de fapt daca nu pentru peste mai mult)
Apoi a inceput sa maraie gandindu-se ca e prea generoasa,adica pestii tai sunt prea mici in comparatie cu Darul ei artistic.Asa ca ce mi-a zis,cica sa-i pui la crescut intr-un bazin sa fie cat mai bine facuti cand o sosi eaSa-i indopi bine,bine cu rame si insecte ca sa ajunga cat mi grasi si mari cu putinta!A vazut ea intr-o revista pesti de astia,si nu mai are liniste acum!
Cu o asemenea grandomanie in capsurul ei rotund cu mutrita zbanghie si sireata…tare mi ca va vrea sa infulece maine poimane … nici mai mult nici mai putin decat o balena!
ps;Nebunatica pisica,nu stiu ce sa ma mai fac cu ea!
Oricum e atat de amuzanta ca i se iarta mereu nazbatiile,poti oare altfel?
Daaaa! Am să-i cresc peşti în cadă! Şi eu îmi fac duş dintr-o stropitoare, în grădină în spatele iederei! Aşa este mulţumită domnişoara Andaluza? Învaţ-o să picteze! Voi fi încântată să-i văd de la distanţă picturile pe perdelele tale!!! Uneori îi simt lipsa totuşi! Ce-ar fi s-o mai trimiţi şi la mine , dar cu serafim, fiindcă singură mi-e teamă că se dezlănţuie din nou. Intreab-o şi vezi dacă vrea să vină o săptămână-două! Nu mai mult. Aştept răspuns , pentru ca în situaţia în care vine, să-i pregătesc peştele.
Mai incape vorba!!!
Tot vrea lapte de o vreme ca cica se usuca de dorul gastii ei si al tau!
Cand a auzii ,a inceput sa sara ca o artificie prin toata casa!Serafim speriat ,a inceput sa-si faca cruci si motanii…apoi a inceput sa se roage „iart-o Miao-mao ca nu stie ce face”,
Insa dupa ce i-a povestit ce sejur le pregatesti a intors rugaciuea „..si da-ne noua Mao pestele promis de Aura,si hambarul cu soricei,si pernele de puf ,spre desfatarea si multumirea noastra,A-miau..”
Gata !!!a primul semn ,directia gara, si cu primul rapid,direct la tinta!Ii voi rezerva un vagon intreg sa incapa bine maria ei,sa aiba spatiu suficient pentru crizele ei dansante.Noroc ca Serafim e cumintel.Si bineinteles pentru ca sa se pastreze in bune conditiuni capodoperele ei -miauniste dedicate tie,Vezi ca vrea camera de vernisaj,asa ca da jos tablourile tale ca vineeeeeeee Andaluza.sa-ti arate ea ce si cum cu arta asta.Cica sa nu uiti sa inviti toata gasca la vernisaj!
Ei bine, înţeleg că mâine vor ajunge la mine.Foarte bine, că două săptămâni cât intenţionez să-i ţin la mine, n-or dura o veşnicie şi am să le ofer tot ce le-am promis, dar pictura nu şi nu! Pictura o practică la tine. Ii voi invita toată pisicimea la o serată dansantă dată în cinstea ei, dar nici un vernisaj! Destul că vor ţiui şi munţii de tămbălăul reîntâlnirii. Abia aştept să-ţi povestesc cum au reacţionat la venire, iar tu să-mi spui pe la ce oră vor ajunge ca să nu mă ia prin surprindere şi să-mi sară în spinare pe neaşteptate! Are acest obicei al „surprizelor” şi nu o dată m-am dezechilibrat dinb cauza salturilor ei neaşteptate şi am căzut.
Nici vorba sa nu-i faci vernisaj,ai uitat ca vrea body painting la turnul Eifel..o sa ajunga celebra, si iti va face reclama cand va mentiona pe albumele ei ca prima expozitie a fost la tine! nu rata ocazia!Oricum a sparlit o trusa de a mea de vopsele,ca sa deschida cerc de stampilo- pictura pentru toata gasca ei.
Tu ai spatiu berechet fata de mine asa ca poti sa-i faci si atelier,eventual pe langa acei stupi ca sa se manifeste mai cuminte!Maine la 9 e la tine,asta daca nu s-o mai opri pe drum sa mai zapaceasca niste mate despre noua ei revolutie de emancipare mateasca!
Aoleuuuu! A şparlit trusa de vopsele? Curcubeu o fac! Totuşi… mi-ai dat o idee bună aceea cu atelierul lângă stupină! Da, foarte bine! Şi aşa este la 20 de km de casă! perfect! Ii fac atelier acolo, îi duc şi mâncare… este pădurea aproape, păsări, şoareci… Să văd dacă îi convine! Dacă nu… n-am ce-i face, nu risc eu să-mi facă toată casa în picăţele şi dâre de labe în chip de pictură! I-am cumpărat produse cosmetice miauniste atât pentru ea cât şi pentru Serafim. După două zile de ghiftuială cu peşte şi alte bunătăţi îi trec la post! Ştevie, fasole, cartofi, urzici! Sper să nu-mi facă probleme. Mâine la 9 îi voi aştepta cu peşte pus în castroane!Ce revoluţie de emancipare mâţească? Doar n-o să-mi aducă pe cap toată suflarea pisicească ca să le ţină ea conferinţe? Brrrrr…
Acu’ sa nu va suparati pe mine pentru ca, automat vazind poza mi-am amintit de-o cugetare faina..” Da-i boului coama, de indata se va crede zimbru”!
Mala, iartă-mă am răspuns la timp dar cred că am uitat să tastez „enter”.
Cugetarea este excelentă şi este în context
imi place :))) tare haioasa ideea!
Chiar daca imaginea nu iese din prima încercare… „exercitiul il face pe maestru!” :))
Un weekend minunat draga Aurora!
Motanul se vrea dinozaur! Numai bine Carmen !
Ai fost nominalizat la Liesbster Award.
http://iuliacarare.wordpress.com/2013/03/16/liebster-award/
Felicitari!
Mulţumesc, este o onoare pentru mine.
Pingback: Talmeş-balmeş | Florina Lupa Curaru
Pingback: Pe chibrituri: Prevenirea accidentelor de circulație | Blog de Filumenistă
Pingback: Ulise al II-lea cel Ocoş
Se intampla si invers. 🙂
O, Daaaa!
Pingback: Brand de blogger
Pingback: Politeţe şi maniere | Florina Lupa Curaru
Pingback: Vigilenţă garantată | Ulise al II-lea cel Ocoş
Pingback: A trecut Ulise
Pingback: Ca Ulise, încercând | Ulise al II-lea cel Ocoş