De dincolo de perdeaua rară de ceaţă, Bucegii mi-au spus BUNĂ DIMINEAŢA !!
De la fereastra casei noastre, printre crengile mărului, i-am răspuns extaziată de frumuseţea lor:
BUNĂ DIMINEŢA MUNŢII MEI !!!
De dincolo de perdeaua rară de ceaţă, Bucegii mi-au spus BUNĂ DIMINEAŢA !!
De la fereastra casei noastre, printre crengile mărului, i-am răspuns extaziată de frumuseţea lor:
BUNĂ DIMINEŢA MUNŢII MEI !!!
am mers la munte de cand eram copil;prima tabara a fost in clasa I…daca e ceva ce imi place la munte este tocmai acest lucru: sa ma trezesc si sa admir peisajul, sa respir aerul curat 🙂
… şi să bei apa cea mai bună pe care ai gustat-o vreodată. Cred că este apa vie din poveste!
Buna dimineata!
Bună fie dimineaţa şi ziua întreagă!
Când am venit eu, tânără şi proastă, din Sibiu în Bucureşti, primul lucru care m-a şocat a fost faptul că nu mai vedeam munţii.
Mă bucur pentru tine.
Şi-ai lăsat tu Sibiul, pentru un Bucureşti aglomerat şi îmbâcsit ? Hai înapoi în Dumbrava minunată şi-om culege frăguţe şi floricele!
Doar in Bucuresti era sectie de astronomie. 🙁
Glumisem Albinel. Ştiu că nimeni nu-şi părăseşte locul natal decât în ideea realizării şi gândind la ce pot oferi copiilor.
Trimite te rog o salutare si de la mine! Imi este dor de ei!
Te pup, zi faina!
Incântaţi, munţii îţi trimit mult, mult ozon!
Pingback: Ghicește și colorează felina! « Mirela Pete. Blog
Bună ziua, munții noștri! Sunt convinsă că ai petrecut clipe de vis la casa ta de la munte, într-un loc de vis unde peisajul și grandoarea celor mai frumoși munți de la noi îți spun zilnic…Bună dimineața! Splendid, ești fericită să ai această posibilitate. Și mă bucur mult pentru tine, dragă Auraș. O zi splendidă îți doresc! 🙂
Mulţumesc Mirela. Peisajul este într-adevăr aşa cum numai în poveştile cu feţi-frumoşi este descris. Voi încerca să profit de fiecare minut printre munţi.Cu mare drag.
Deci, pur şi simplu m-ai omorât cu imaginile astea… 🙂
Oh! Imaginile ar fi fost cu mult mai frumoase dacă ceaţa nu s-ar fi încăpăţânat să-mi îngreuneze munca de fotograf amator.
Cred ca ai inghetat nitel.
Sa stii ca pisicile rezista conform unor experimente la temperaturi extrem de scazute!!!!
Oricum nu regreta Andaluza muntii tai, pentru ea camara cu provizii si frigiderul tau sunt cei mai strasnici ‘munti”de escaladat si admirat!
Ba auzi veste ,cica sa mai stai pe acolo,ca vrea petrecere mare in retro dupa abstinenta ei teribila de a fi cuminte de ziua ta.Pe putin vreo trei zile si trei nopti.Cica sa te vrajesc sa ramai acolo vreo luna nu alta.
Saracul Serafim tot incearca sa o linisteasca,dar nici o sansa cu alianta ei virusata de ideologile ei post moderniste miauniste.
Toate cele bune si frumoase in compania muntilor tai dragi.
Ha-ha-ha! Nici o şansă pentru petrecearea proiectată de Andaluza! Deja am ajuns acasă la şes! A făcut o mutrişoară când m-a văzut, de parcă ar fi văzut un motan marţian! A uitat şi să se prefacă bucuroasă! A întors coada spre mine şi a alergat la Serafim să-l convingă să miorlăie şi el duios ca să mă convingă să nu le anulez petrecerea.Degeaba.In compensaţie le-am adus păstrăvi. Au fost superîncântaţi. Andaluza a oftat lung şi a spus că s-ar repezi până la tine să-ţi aducă şi ţie o bucată iar eu am fost impresionată de intenţia ei şi chiar o priveam admirativ, numai că gândit repede motivând că s-ar putea întâmpla să te îneci cu vreun os, aşa… s-a sacrificat ea. Bietului Serafim i-a dat să mănânce numai cozile, de unde trag concluzia că n-avem nici o şansă să se schimbe.
Iţi mulţumesc pentru urare. A fost frumos cât am stat acolo, dar nu am putut sta mai mult!
Spune-i Andaluzei sa fie cumintica ,daca nu nema atelier,blog si alte surprize.Sa-mi opreasca pastrav ca si mie imi place ,ce crede ea,ca doar ea sta in coada dupa peste?!
Auzi la ea ,sa-l mance pe totul fara sa-mi opreasca baremi unul.
Cu Serafim am auzit ca e in conflict,ia luat-o Printesa inainte,asa ca nu ma mira ca il sicaneaza cum poate mai bine,si e maestra la asa ceva,stii bine.
Data viitoare da-i pestele in ulcica cu gatul ingust,stii tu ca in fabula aceea cu vulpea si barza,ori spune-i ca nu a incaput in frigider portia ei atat de mare si ai pus-o special in cutia aceea …adica la stupul de miere,sa faca si ea nitel de acupunctura ,poate s-o invata minte sa tot pofteasca ea totul de se poate.
Nu ti-a pictat inca casa toata?
Nu mi/a pictat decît camera in care doarme ea. Acolo sunt pereţii varză, dar mi-a explicat că este stilul ei si trebuie să mai studiez un an -doi ca sa pot intelege splendoarea pe care nici tu, inexplicabil, nu i-o intelegi. oricum, eu am vorbit cu zugravul să vină şi să faca ordine. cat despre păstrăv, i-aţi adio de la el fiindcă nici nu se gandeşte să-ţi dea vreo bucată. Zice ca te protejează!!!!
Pingback: O frumoasă reflexie din familie « Mirela Pete. Blog
Pingback: Weekend în Făget « Mirela Pete. Blog
Pingback: Green, Blue, Golden … Spring Honey! « Mirela Pete. Blog
Pingback: Cărți cu Iepurilă « Mirela Pete. Blog
Frumoase si impresionante peisaje! Ce munti mareti si frumosi! Abia astept vara, sa mai ajung si eu pe acolo!
O zi frumoasa, doamna Aurora! 🙂
Tot peisajul este de poveste. Sara ar alerga bucuroasă printre brazi. Mulţumesc de urare, la fel îţi doresc.
Pingback: Nocturne la RIO « Mirela Pete. Blog