De o oră jumătate
Nea Ion stă tot în loc,
Fiindcă măgăruşul State
Nu vrea să plece deloc.
– Ştii că e-ncăpăţânat!
Ai răbdare, i-a strigat
Râzând o broască ţestoasă;
Tot el te va duce-acasă!
înteleapta broasca testoasa, stie ea ce stie… State face fițe doar ca sa-i dovedeasca lui Ion ca nu e „subaltern” ci coleg de munca :))
Aurora draga, simpatice versuri, cu siguranta cei mici se vor amuza învatându-le pe de rost 🙂
O saptamâna minunata îti doresc, draga mea.
Ha-ha! M-ai dat gata cu „subalternul” şi „colegul de muncă”! Da, poezia este uşor de memorat şi este dedicată copiilor micuţi.Şi ţie să-ţi meargă toate din plin! Cu drag.
Minunată poezie pentru copii, care vor fi încântați de ea. Despre măgărușii încăpățânați se pot spune și lucruri bune (în afară că îi ajută pe oameni), sunt puternici și inteligenti și foarte afectuoși cu omul care știe să se poarte cu ei. Se pornesc greu pentru că au un simt de autoconsevare ridicat, probabil cugetă înainte, precum simpaticul măgăruș din poză. Cele bune și o seară plăcută !
ce poezie draguta si usor de retinut… da, asa-i: toti magarusii sunt caposi si încapatânati… în franceza se zice: têtu(e) comme un âne/une mule… 🙂 sanatate si tone de inspiratie, Aurora boreala poetica! 🙂 cu drag, Mélanie NB
Ha, ha! Ce frumoasă şi veselă poezie. Frumos le mai compuneţi, doamna Aurora. Ca să-i înveseliţi pe cei mici…. dar şi pe cei mari. Mi-am amintit că am o postare pe blog despre un astfel de urecheat simpatic: http://alexandrone.wordpress.com/2013/08/05/urecheatul/
Numai bine şi zile senine vă doresc! 🙂
🙂 Oh, dar nea Ion a dat dovada de multa rabdare asteptand o ora si jumate! :)) La cata rabdare am as fi luat magarusul in brate si imi vedeam de drum!
Excelente versuri!
Zile fericite iti doresc, cu drag! Succese!
Și nouă, celor mari, ne plac poeziile pentru copii, mai ales dacă-s cu animăluțe! 🙂 Iar măgărușii ne atrag cu atât mai mult cu cât sunt din ce în ce mai rari.
Petru, ai mare dreptate : măgăruşii cu patru picioare sunt pe cale de dispariţie şi locul lor este luat din ce în ce mai mult de măgarii cu două picioare!!!
Numai bine!
tare drăguț!!! 🙂
Sper să le placă celor mici!
înteleapta broasca testoasa, stie ea ce stie… State face fițe doar ca sa-i dovedeasca lui Ion ca nu e „subaltern” ci coleg de munca :))
Aurora draga, simpatice versuri, cu siguranta cei mici se vor amuza învatându-le pe de rost 🙂
O saptamâna minunata îti doresc, draga mea.
Ha-ha! M-ai dat gata cu „subalternul” şi „colegul de muncă”! Da, poezia este uşor de memorat şi este dedicată copiilor micuţi.Şi ţie să-ţi meargă toate din plin! Cu drag.
Minunată poezie pentru copii, care vor fi încântați de ea. Despre măgărușii încăpățânați se pot spune și lucruri bune (în afară că îi ajută pe oameni), sunt puternici și inteligenti și foarte afectuoși cu omul care știe să se poarte cu ei. Se pornesc greu pentru că au un simt de autoconsevare ridicat, probabil cugetă înainte, precum simpaticul măgăruș din poză. Cele bune și o seară plăcută !
O da! Măgăruşii sunt tare îndrăgiţi mai ales de copii.Şi sun tare folossitori, exact aşa cum ai spus. Gânduri dragi şi seară bună şi ţie!
ce poezie draguta si usor de retinut… da, asa-i: toti magarusii sunt caposi si încapatânati… în franceza se zice: têtu(e) comme un âne/une mule… 🙂 sanatate si tone de inspiratie, Aurora boreala poetica! 🙂 cu drag, Mélanie NB
Melanie, aşa sunt toţi măgarii, ai dreptate! Şi cei cu patru şi cei cu două picioare!!! Mulţumesc mult pentru urări. Chiar am nevoie de susţinere!
Ha, ha! Ce frumoasă şi veselă poezie. Frumos le mai compuneţi, doamna Aurora. Ca să-i înveseliţi pe cei mici…. dar şi pe cei mari. Mi-am amintit că am o postare pe blog despre un astfel de urecheat simpatic: http://alexandrone.wordpress.com/2013/08/05/urecheatul/
Numai bine şi zile senine vă doresc! 🙂
Alex, este una din poeziile din volumul care va apare în toamnă la târgul de carte Gaudeamus. Mă bucur că place. Urări de bine întregii familii.
🙂 Oh, dar nea Ion a dat dovada de multa rabdare asteptand o ora si jumate! :)) La cata rabdare am as fi luat magarusul in brate si imi vedeam de drum!
Excelente versuri!
Zile fericite iti doresc, cu drag! Succese!
Diana, tu îl luai în braţe, eu l-aş fi lăsat „în parcare” şi luam un taxi!Dar… măgăruşii sunt tare drăgălaşi. Mulţumesc
Și nouă, celor mari, ne plac poeziile pentru copii, mai ales dacă-s cu animăluțe! 🙂 Iar măgărușii ne atrag cu atât mai mult cu cât sunt din ce în ce mai rari.
Petru, ai mare dreptate : măgăruşii cu patru picioare sunt pe cale de dispariţie şi locul lor este luat din ce în ce mai mult de măgarii cu două picioare!!!
Numai bine!
Degeaba! Eu, dac-am zis ca nu ma misc din loc, atunci chiar ca nu mai misc!! 🙂
Mircea, ştiu. Poţi să-i cazi şi în genunchi, că dacă nu are el chef să se mişte, acolo rămâne înţepenit!