Din dragoste pentru copii, am incercat sa patrund  in universul lor si sa le  transpun in versuri inocenta .  Iata mai jos trei poezii :

DILEMA

Mi-a spus mama mea odata
Ca am ochi de ciocolata.
Gura ca ar fi capsuna
Si nasul dintr-o aluna.

Buni-mi zice: „dulcea mea”,
Tanti imi spune „acadea”.
Tata, ca-s o ” bombonica”,
Bunicul, „prajiturica”

Iar cind tremuram odata
Mi s-a spus ca-s „inghetata”.
Stau si judec: „mai sa fie!?
Sint cumva cofetarie?

CE NOROC

Boanta tare-i multumit
Ca-n camara a gasit
Tortul pe care precis
Doctorul i l-a prescris.

Ce noroc are mamica!
Cine isi umplea burtica
Daca nu era baiatul
Sa ii pape…. „preparatul”?

Ba norocul s-a marit
Cind pisica a venit
Sa-l ajute la mincare:
Portia era prea mare!

LABUS

Cine crezi ca face baie
In acvariul din odaie?
Rasfatatul de Labus!
Se-ncalzise in culcus.

Latra, sare si stropeste
Zvirle  peste dupa peste!
Cui nu-i place la racoare?
Dar alt loc nu era oare?

Si de coada-l scot acus
Pe teribilul Labus.
Gata baie, gata dus!
Mars afara la culcus!

Voi reveni!