Vara, soare, grup de turisti romani, Paris… Disneyland ! Copii, parinti, bunici… ce conteaza! In Disneyland nu poti fi decit copil ! Cum am fost primiti? Mai intii un vrajitor…. nu, nu asa. Versificat imi este mai usor sa povestesc  minunata aventura a unei zile in  Disneyland, cu starea de spirit de atunci , exuberanta si pusa pe sotii…

Walt Disney din ceruri ne-a zimbit
Cind grupul de turisti in parcu-i a sosit.
Si Donald macane sarind intr-un picior
Fiindca de romani ii fuse tare,  dor.

Ghidul e primul si il urmam si noi,
Tulai Doamne, ca iezii in zavoi.

Dar ce sa vezi? Minune! Veni un vrajitor,
Sufla spre noi, plutind pe-un nor usor
Si dintr-o data cu totii am simtit,
Ca din maturi, copii am devenit.

Sobrietatea e-o cauza pierduta!
Ne cheama inocenta uitata vreme multa.
Stai! Citi ani avem? Dar ce conteaza?
Acum sintem copii care se minuneaza.

La domnul Robinson facem un mic popas
Pe insula pe care cu Vineri a ramas.
Dar ce? S-a insurat cu sihastria?
Mai bine il luam cu noi in Romania.

Pina plecam, zicea ca se gindeste.
Ne spune au revoir si ne zimbeste.
Ne despartim si… Doamne! Ce periocol,
Piratii din Caraibe acum ne dau ocol.

Sarim in prima barca gindind s-avem scapare
Ne scufundam in bezna si spaima este mare.

Poc! poc! Se-aude un zgomot de puscoace
Si biata coana-mare chiar uita sa se joace!
Crede ca-i atacata si-i clantene proteza,
Iar domnului din fata i s-a zbirlit si freza!

Scapam totusi cu bine. Mai ce ne-am distrat!
A fost o aventura, cum nici nu am visat.
Dam sa plecam dar Donald ne opreste.
Mai sa fie? Oare ce doreste?

-O rata! Vreau o rata sa stie sa gateasca!
Aici in Franta, unde si cine s-o gaseasca?
-Ei, lasa, ti-om gasi la noi o rata bruna
Sa-ti faca si boboci si chiar o ciorba buna..

Intr-o hruba, Buratino striga disperat
Ca vulpea Alisa si mitzu Bazilio l-au pradat,
Dar totul se rezolva, cind noi intervenim
Fiindca pe Buratino cu totii il iubim.

Am obosit. In trenulet cu noi!
Oprim din gara-n gara si sintem iar vioi.
Castele mari ni se arata-n fata
Si alte personaje incep sa prinda viata.

Ia priviti la Alba-ca Zapada ce s-a-mbujorat
Cind vazu ca tinerii de ea s-au apropiat!
Fetele-s geloase si-i intind un mar
Sa-i inchida gura ce de sarut ii e dor.

-Vrei sa ne iei baietii?Nu ti-ar fi rusine,
Ai uitat ca printul acum calare vine?
-Si ce? raspunde Alba.M-a cam plictisit,
Vreau unul mult mai sexy si mai afurisit!

Hait, ca vine printul, deci sa urcam in fuga
Exact in trenul groazei, sa nu ne mai ajunga.
Valeu! Ce mai alearga! Parca-i uragan.
Incep sa cred ca  nu e tren, ci este tobogan.

Zici ca ne arunca acum cu capu-n jos
Si cit ai fi de tare, aici devii fricos.
Si trosc si pirrr, fac sinele sub noi,
Si nu mai este cale de intors -napoi.

Iuhuuu! Chiuie copiii cit ii tine gura
Si in toata tevatura
Bunicuta a -nlemnit.
(La asta nu s-a gindit)

I-a sarit bastonul chiar pe batatura
Si-uitind de eticheta, trage o-njuratura.
S-a inrosit la fata si -i cam speriata !
N-ar mai urca-n tren nici macar o data.

Dar iata o racheta cu virful inspre cer!
Se-nghesuie copiii, dar, hop si coana-mare
C-ar vrea sa ceceteze, in ceruri cum e oare?
Concluzia? Nu de frica si nici ca ar fi rau,
Dar parca e mai bine acasa-n patul sau.

Mai incolo, pe un disc, cesti mari se invirtesc.
Sarim indata in ele si atit ne ametesc
Ca de-ar veni un urias, ne-ar inghiti,
Ne-ar face: Hap, si noi nici n-am simti.

De pe o panta, doi ochi mari, miscatori
Ne urmaresc intr-una si ne cam trec fiori.
Plecam prudent, fugind din raza lor
Continuind aventura, pe alt coridor.

Si tot asa, zburdind din loc in loc
Cind timpul a trecut, n-am observat deloc.
Dar cum nimic nu este fara de sfirsit
Plecam si noi, cu visul implinit.

Vrajitorul, a uitat de noi şi doarme.
Cit am vrea vraja-i sa nu se mai destrame!
Sa nu-l trezim.Pasim pe linga el tiptil.
E -ATIT  DE  MINUNAT SA FII DIN NOU COPIL !!