( SCENETA PENTRU GRUPA DE VARSTA 4 – 6 ANI)
Actiunea se desfăşoară în atelierul lui Măş Crăciun, o sală luminată cu becuri multicolore şi frumos împodobită, unde spiriduşii, grupaţi pe activităţi, meşteresc tot felul de jucării.
Versurile le spun pe rand spiriduşii, (numarul versurile pe care le spune micul actor il va stabili fincare educatoare-regizore, în funcţie de puterea de memorare a copiilor- actori)

Prezentatorul :Veţi afla cu toţi , îndată
 O poveste adevărată,
 Despre un atelier
Cum nu este altu-n cer!
Noaptea luna îl veghează

 Stelele îl luminează!

Știți al cui este acest atelier?
Toţi: Este atelierul lui Moş Crăciun!
(Pe rând răspunde câte un spiriduş:
In el zeci de spiriduşi
Meşteresc globuri, păpuşi,
Ursuleţi din pluş, rachete,
. Maşinuţe şi trompete,

Şi-alte multe jucării
Să le-aducă la copii
Bunul nostru Moş Crăciun
Chiar în Seara de  Ajun.

Toţi cântă pe o melodie cunoscută  executând mişcări pe ritm:
Noi suntem făurari
Ucenici şi meşteri mari
Facem mii de jucării
Ca să bucurăm copii.

Pe rând, câte un spiriduş:

Moş Crăciun ne-a aşezat
După cum ne-am îmbrăcat:

Spiriduşi în salopete
Meşteresc de zor rachete
Iar aceia cu cojoc
Fac căluţii la un loc.

Spiriduşi în cămăşuţe
Fac numai păpuşi micuţe.
Iar acei cu ochelari
Fac păpuşile mai mari.

Spiriduşii cu ghetuţe
Meşteresc din pluş maimuţe
Iar aceia cu papuci
Pun păpuşilor peruci.

Spiriduşii cu şepcuţe
Construiesc doar maşinuţe
Iar aceea cu tichii
Fac restul de jucării.
Toţi cântă pe o melodie cunoscută:

Da, da, da i-adevărat
Noi muncim neîncetat
Suntem spiriduşi vestiţi
Meşteri foarte iscusiţi.
Decupăm şi sculptăm
Imbinăm şi asamblăm
Toc, toc, toc, boc, boc, boc, ………..
Intră un grup de copii deghizati în jucării cu defecte (cântă pe o melodie cunoscută:
Suntem biete jucării – Văleleu, văleleu
Chinuite de copii – văleu, văleu, văleleu
S-au purtat urât cu noi! Văleleu – valeleu
Nu mai mergem înapoi! Văleu, văleu, văleleu!

Toţi: Spuneţi, spuneţi ce s-a întâmplat ?

jucăriile povestesc pe rând):
Moş Crăciun ne-a dus în dar
La copii ce n-au habar
Cum trebuie să se poarte
Şi ne-au chinuit pe toate!

(o pisicuţă cu urechea şi codiţa rupte.:
Mi-au rupt urechea şi codiţa
Şi mi-au murdărit fundiţa!

Toţi spiriduşii (sau unul singur…)
Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine!
Este de neconceput !
Ce copil rău a putut
Să rănească- o pisicuţă
Aşa mică şi drăguţă?

Un ursuleţ : Eu eram un urs frumos
Insă nasul mi l-a ros
Cel ce i-am fost dus in dar…
Acum totul e-n zadaaaaar!!!
Sunt tare urât acum!!

Un spiriduş: Ţi-a ros nasul? Era căţel?

Ursuleţul: Nu! Era un băieţel !

Toţi spiriduşii: Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine!
E de neimaginat
Tot ce ţi s-a întâmplat.

Trei jucării (, pe rând , fiecare vorbeste)
. Să ştiţi că şi noi am plecat
Fiincă ne-am cam săturat
De doi fraţi mereu certaţi:

Toată ziua-i gălăgie
Pentru orice jucărie.
Dacă e o ciocolată,
Fiecare-o vrea pe toată.
Dacă unul vrea la deal,
E motiv clar de scandal,
Fiindcă cel’lalt vrea în vale!
Să se-mpace… nu e cale!

Spiriduşii: Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine.
Cum se poate ? Nişte fraţi
Să fie mereu certaţi?
Un spiriduş: Pe Moş Crăciun îl anunţăm
Şi-o soluţie îi dăm:
Până nu se-ncheie cearta,
Nu vine la ei… şi gata!!!

O păpuşa: Pe mine-o fetiţă rea
M-arunca pe duşumea!
Nu mai am nimic întreg
Şi nu pot ca să mai merg!
X
Toţi spiriduşii
Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine!
Oare cum poate o fată
Să trântească aşa de-odată
Păpuşa nevinovată?

Jucărie iepuraş (un copil legat cu o eşarfă care ii astupă urechile). Şi eu am
fugit de la un copil. Este adevărat că nu m-a rănit, dar ţipă toată ziua atât de tare încât mă dor urechile!

Un spiriduş : Cum adică să ţipe? Aşa … fără motiv?

Iepuraşul: . Da! Dacă mama lui il cheamă la masă el începe să ţipe cât îl ţine gura:
Nu vreeeeeeauuuuu! Nu vreeeeeauuuuu!
Dacă vrea o jucărie în loc să ceară frumos, se tăvăleşte pe jos sau ţopăie aşa…(încearcă să imite : dă din picioare ) şi ţipă „dă-mi jucăriiiiiiiaaaaaa”dă-mi-oooooooo! Acuuuuuuummmmm , imediaaaaaaat!!!!

Toţi spiriduşii: Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine!
Să-i spunem lui Moş Crăciun
Ca în seara de Ajun
La el să nu se mai ducă,
Sau să-i dea numai o nucă !

Un copil cu o hainuta ca o carte deschisa (sau ceva care să sugereze că este vorba despre o carte, are paginile rupte şi zmângălite!
Of, of, nu mai pot!
Nu mai pot să mai suport.
 Toate paginile mele
 Au fost rupte, vai de ele
 Apoi m-a zvârlit sub pat
 Un copil needucat!

Toţi spiriduşii
Vai de mine şi de mine
Ce ruşine, ce ruşine!
Aşa ceva nu se poate:
 Din cărţi învăţăm de toate!
Cum să strici o carte care
 Ne este folositoare.
–

Un spiriduş. Si nici astfel de copii
Nu merită jucării.

Moş Crăciun îi ocoleşte
– Fiindcă pe ei nu-i iubeşte.
(Jucăriile stricate plâng:
Copiii cu suflet de gheaţă
Cred că noi n-avem viaţă !
Ei nu ştiu că noaptea când dorm
Noi jucăriile nu avem somn:

Venim la Moş Crăciun şi-i povestim
Despre copiii pe care-i iubim,
Dar îi spunem şi tot ce păţim
Când suntem nevoite să fugim
De acei  copii care strică jucării

Un spiriduş. . Moş Crăciun ne-a adus o listă cu toţi copiii reclamaţi de jucării. Ne-a spus
Mos Crăciun să nu mai punem în sacul lui nici o jucărie pentru aceşti copii 

O jucărie stricată: Dar cu noi ce o să se întâmple acum? Pentru că noi nu mai putem
merge la nici un copil în halul în care arătăm.

Un spiriduş. Nu vă faceţi griji! Aţi ajuns aici, sunteţi binevenite. Noi vă vom vindeca toate rănile şi veţi arăta ca noi şi vă vom trimite în dar altor copii..Jucarie: Nu , nu, nu! Eu nu mai vreau să merg la copii. Imi este frică! Dacă aţi şti ce tare a durut când m-a lovit fără nici un motiv!!!

Toate jucăriile: Nici noi, nici noi! Nu mai vrem la copii! Nu mai vrem!

O păpuşă frumoasă: Ba să nu vă fie frică! Majoritatea copiilor sunt foarte buni. Sora mea – păpuşa cu părul albastru se află la o fetiţă taaaare bună.: În fiecare zi o spală pe faţă, pe mânuţe, o piaptănă, o leagănă şi îi cântă. Vorbeşte cu ea mult, dorm împreună şi sunt nedespărţite. I-a făcut şi rochiţe noi. L-am rugat pe Moş Crăciun să mă ducă şi pe mine la fetiţa aceasta!

Un spiriduş. Eheiiiii! Cei mai mulţi copii se joacă foarte frumos şi au grijă de jucăriile lor.
Nu le rup şi nu le aruncă peste tot. După ce se joacă, le aşează frumos în rafturi!

O jucărie: Ce bine îmi pare!
Ard de nerăbdare
Să mă ţină-n braţe
Şi să mă răsfaţe
Un copilaş bun
Căruia să-i spun
Că tare-l iubesc
Şi îi mulţumesc
Că mă îngrijeşte
Şi mă ocroteşte .

Jucăriile stricate se duc spre meşterii spiriduşi:
Hai reparaţi-ne îndată
 Fiindcă trece ziua toată
 Şi ne e dor de copii
 Care iubesc jucării

– Spiriduşii incep să le refacă cântând:
. Da, aveţi dreptate, este-adevărat
 A trecut ziua şi s-a înserat !
Totul e gata. Este pregătit
Pentru fiecare darul dorit!

Spiriduşii şi jucăriile pleacă şi intră o fetiţă care cateva clipe se uită uimită la bradul impodobit (presupun ca este asa ceva), apoi cu o mină de copil fericit, incepe sa danseze şi sa recite:
Dansez, dansez şi visez
Că sunt un fulg de nea.
În roiuri de stele valsez
Şi Moş Crăciun e-n inima mea.

Ghirlande poleite si globuri sclipesc,
Păpuşi, jucării şi bomboane,
Artificii în zeci de nuanţe lucesc
Şi toate-s un vis pe care-l trăiesc!

O! Vine,vine! Iată-l pe Moşul cel bun! 
E-n faţa mea şi nu ştiu ce să-i spun.
Privesc totul de parcă-s vrăjită,
Mă bucur tare! Sunt fericită !

Reintră în scenă, în jurul fetiței toți micii actori .

(Este momentul în care intra Moş Craciun sa  le împartă daruri)