Imi place şi nemărginirea mării cu valurile ei înspumate, dar dacă este să aleg intre mare şi munte, fără să stau pe gânduri, aleg muntele. In faţa măreţiei masivelor muntoase mă plec cu inchinăciune şi sunt fericită de câte ori paşii mă poartă pe cărările umbrite de brazi . Imi place să cred că si muntii mă iubesc, ba chiar cred cu tărie, mai ales de cănd m-au întâmpinat desenând pe cer cu rasuflarea lor , o inimă imensă plutind pe un norişor:
Brazii freamătă simţindu-mi bucuria revederii:
râurile îmi spun grăbite poveştile culese in timpul în care nu ne-am văzut:
O multime de indicatoare turistice mă pun în încurcătură: ce traseu o fi mai frumos? Pe care să îl aleg? Pe toate… pe rând!
Fiecare loc îmi oferă imagini de neuitat! Priviţi:
Florile printre care am mers mi-au povestit câte inimi au cucerit. Vă las să alegeţi pe cea mai convingătoare:
sau poate aveţi altă preferinţă:
aşa?
sau aşa?
dar acestea?
şi dacă nu v-aţi hotărât încă, vă ofer eu:
cu toţi stropii mei de suflet, de aici, din inima munţilor:
Superbe sunt toate și munții și pădurea și florile și râul.Să nu uităm nici aerul curat. Prefer în orice caz muntele.
Se-cret, bun venit printre munţi şi stropidesuflet! O, da! Aerul puternic ozonat, apa rece şi atât de gustoasă încât nu mai este nevoie să-ţi recomande nimeni doi litri pe zi completează de minune ambientul de excepţie ce îl oferă munţii.
Felicitari pentru reportajul fotografic realizat in munti. Avem niste privelisti de basm in „Romania pitoresca” In ce munti a-ti realizat acest reportaj? Cumva Bucegi? Apreciez dupa prima si ultima fotografie!
Harlau625, he,he… pe aproape, pe aproape! Felicitări pentru spiritul de observaţie şi DA, munţii pozaţi sunt Bucegii. Fotografiile sunt facute pe culuarul Rucăr-Bran, străjuit de Bucegi si Piatra Craiului, in porţiunea Fundata-Drumul Carului-Moeciu , un loc de o frumuseţe copleşitoare!
Pot primi si eu niste flori de la tine, Aura? Nu stiu prin ce magie, ale tale sunt cele mai frumoase. Toate parca iti ureaza bun venit!
Araceli, tie îti voi dărui un buchet din toate florile specifice zonei muntoase, apoi, după ce te vei fi obişnuit cu parfumul lor tonic şi dătător dr viaţă, îţi voi dărui o pajişte întreagă cu tot cu cerul de deasupra!
Sarut mana, Aura pentru un asa cadou minunat! Ma bucura foarte tare sa-mi imaginez pajistea cu flori de munte, in dar de la tine. Nici eu nu ma las mai prejos si-ti ofer cu mult drag niste flori de camp… un camp magic te ce imbie la odihna de vara.
Araceli, ador florile de câmp. Simt deja magia lor răsfăţându-mi simţurile! Si eu mulţumesc, fată frumoasă!
Aura bine ai revenit,un weekend minunat!
p.s.ai o dedicatie muzicala.
Tavi, multumesc pentru primire! Mi-a fost dor de melodiile tale!
mi-e dor de tine, aura. atât. florile sunt mai frumoase pe munte pentru că au sălbăticia vântului în petale şi măreţia naturii aproape.
iar cei care ştiu să le vadă au, negreşit, stropi de suflet în privire.
Pisica, frumos spus „cei care ştiu să le vadă au, negreşit, stropi de suflet în privire.” Negresit!!
stropii de suflet sunt ai tăi, aura. de la tine îi învăţăm şi noi!
Pisicuţo, îţi mulţumesc pentru prezenţa ta constantă, pentru cuvintele calde, pentru tot.
Am preferat întotdeauna muntele.Sunt foarte frumoase pozele pe care le-ai postat.Îmi face bine să le văd.Să îți fie bunecuvântată revenirea și să îți aducă satisfacții și liniște în suflet.
Ervin, binecuvântarea şi gândurile tale frumoase le primesc cu sufletul, ca pe un balsam dătător de linişte şi bucurie de a trăi. Iţi mulţumesc.
Superbe imagini iar florile alese de tine sunt preferatele mele. Multumesc. 😉
Mihaela, am ales pentru tine florile albastre fiindcă am gândit că din ele ai cules mănunchiul de poezii ce l-ai cuprins în cartea ta ” UN STROP DE-ALBASTRU LIN”, poezii pe care le-am citit cu nesaţ şi pentru care te felicit din toată inima.
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 30) « Blogul lui Teo Negură
SUPERB! În sera aceasta, munții s-au transformat în…Stropi de suflet!
Aurora, dacă munții aceștia te iubesc, nu se pate să nu-i iubești! Cu brazii lor, îmi spun povești de demult (cu zăpadă, Moș Crăciun ), dar și poienițe înflorite primăvara-vara! Superbă zonă ai ales pentru cabana ta și știu că ești fericită acolo. Fericită pentru că iubești munții, și mai fericită că te iubesc munții pe tine! Minunat, absolut sublim! Văzând aceste peisaje magnifice, știu că muntele poate fi la fel de iubit ca marea. Florile muntelui au puritatea apelor cristaline de izvor, care se nasc aici, în munții tăi, ca apoi să vină și să iubească marea mea, contopindu-se în imensitatea ei albastră!
O seară foarte frumoasă! 🙂
Mirela, tu stii nu doar să desenezi frumos, ci şi să alegi cele mai meşteşugite cuvinte spre a-ţi exprima gândurile şi sentimentele, transformând un comentariu într-o poezie. Si DA, sigur că şi marea ta este minunată ! Cine nu s-a simţit mângâiat şi îmbrăţişat fără rezerve de apa mării fremătânde, aşa cum nici o fiinţă nu o poate face atât de total, atât de rascolitor, atingând şi sărutând mm cu mm trupul dogorit de soare!
Extraordinare poze, chiar m-au linistit, mi-am dat seama ca dincolo de tumultul din noi, in lume inca exista lucruri frumoase, de care, poate, trebuie sa invatam sa ne bucuram 🙂
Teo, mergi şi vezi locurile acelea minunate din munţi şi ai să înţelegi că muzica ta se află ascunsă în fiecare pietricică, în fiecare fir de iarbă şi-n fiecare strop din apa râurilor cristaline şi cântă în ciripitul păsărelelor şi-n inima celor ce vor să asculte!
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Fotografii altfel. Din vacanță…
Aura, te rog cauta comentariul meu la spam.
Da No spam. WordPress-ul are ceva si nu stiu de ce imi baga la spam comentariile.
Oricum, e SUPERB, MAGNIFIC SI SUBLIM tot ce ai scris si postat aici!
Muntii te iubesc, iubeste-i, ca merita! Felicitari!
Mirela, s-a rezolvat !
Multumesc!
Cu verdele brazilor in gand, sper ca voi reusi sa adorm linistita!
Noapte buna! 🙂
Minunate imagini! Cu adevărat „stropi de suflet”! Când vezi aceste minunăţii îţi doreşti să fii cât mai repede…acolo!
Alex, ai dreptate şi cred că deţin recordul mondial la viteză când este vorba de mers la munte…
Cu asa „performante”…va urez sa aveti parte de cat mai multe calatorii prin aceste locuri minunate! Si sa mai aduceti aici si alte poze frumoase!
Bine ai revenit! Parcă eşti mai … curată!
Mă văd obligat să copiez aici un comentariu primit pe unul dintre blogurile mele (plăcută obligaţie, fiind vorba de Doamna Maria Postu!):
„Fericit acel care are atatea motive marunte de fericire si mai ales, are darul de a le transforma in povesti. Aproape ca nici nu mai conteaza daca ai mancat fructele, le-ai donat sau le-ai tranformat in dulceata. Dulceata cuvintelor nu se zahariseste niciodata… (Uite cum se nasc vorbele de duh…)!
Zamfir, ce pot spune? Gândul tău este… curat, iar citatul este minunat.
Pingback: Carti pe nisipul fierbinte – leapsa de vara! « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Cărți pe nisipul fierbinte – leapșă de vară!
Pingback: I love to radio « Blogul lui Teo Negură
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » E vară încă! E august în Grădina botanică!
Draga mea,
Știu că nu e ușor să cobori din munții aceștia frumoși, dar vino, te invit cu drag la Grădina Botanică, au înflorit trandafirii Vivaldii! O seară frumoasă! 🙂
Mirela, mulţumesc de invitaţie. Sigur că voi admira trandafirii Vivaldi ! Poate prezenta cineva mai frumos ca tine? Şi chiar dacă, eu prefer invitaţia ta!
Daraga mea draga!
Bineinteles ca muntii te iubesc. Ti-ai imprastiat stropii de suflet pe fiecare centimetru patrat din acesti munti… cum altfel sa-ti raspunda decat cu multa dragoste.
Cati, ce bine ai intuit tu ! Asa este: în fiecare centimetru pătrat din acei munţi am lăsat un strop din sufletul meu. Şi DA, ştiu că munţii mă iubesc!
Cati, ce bine ai intuit tu ! Asa este: în fiecare centimetru pătrat din acei munţi am lăsat un strop din sufletul meu. Şi DA, ştiu că munţii mă iubesc!
Pingback: Raţa – IV | Ioan Usca
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Imagini altfel (II). Veneția, fotografii și nu numai…
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Lirice…cromatice…tăcut-muzicale. Toamnele
Extraordinar de frumoase florile! Muntii sunt iubirea mea dintotdeauna. 🙂
Oanaclara, mă bucur să aflu că muntele vrajeşte fete frumoase!
Si imaginile sunt frumoase dar mai frumoase si mai inaltatoare sunt clipele petrecute chiar in mijlocul campului cu flori cand respiri parfumul lor suav, cand vantul adie sagalnic printre flori si aplecandu-te sa le mirosi ele iti mangaie fata cu petale catifelate.Ma bucur pentru tine stropi de suflet, daca ai resit sa faci asta, eu de multe ori stau si privesc imagini tot atat de frumoase ca cele de mai sus si inchid ochii si imi inchipui ca sunt acolo in imagine si parca simnt parfumul florilor. Si eu iubesc muntele iubesc natura ,marea, dar la munte nu am putut sa ajung niciodata ,l-am vazut din departare si m-am straduit sa-l imprim bine in memorie ca atunci cand mi-o fi dor sa il pot vedea cind inchid ochii.
Te pup, multa sanatate si tot ce iti doresti tu. NUSA
Nuşa, m-ai impresionat cu acest comentariu. M-ai lăsat fărăcuvinte. Nici nu îndrăznesc să mai spun cât de frumos este la munte când tu spui că nu ai ajuns niciodată pe pajiştile pline cu flori de la poalele muntelui! Sunt convinsă că totuşi vei merge odată! Eu îţi voi fi călăuză.
Ma bucur pentru tine, Aura, ca ai avut ocazia sa vizitezi asemenea peisaje! Le meriti!
Ada, eu am zis că munţii sunt ai mei şi doar din generozitate le las şi celorlalţi privilegiul de a-i atinge! Am glumit desigur, dar prin asta ţi-am spus cât de mult iubesc munţii.
pe mine in mod sigur m-ai convins si sper sa ajung cat de curand, in urmatoarele 2 saptamani, la munte 🙂
O, Cami… de când nu te-am mai întâlnit!!!!! Mă bucur mult că ai venit!Unde vrei să mergi la munte?
Superbe locuri! E, cred, cu vreo 700 de metri mai la altitudine decât Ibăneștiul, așa că-mi închipui ce aer sănătos e acolo. Cred că ți-e foarte greu să te întorci în oraș după ce stai vreo două zile în asemenea locuri…
Silavaracald, într-adevăr sunt locuri unde incepi să crezi că nu poate exista rău în lume.
Pingback: poze cu flori
Multumesc pentru link si-aceste imagini superbe… iubesc muntii din totdeauna, am sansa de-a locui la aprox 2h-drive de Pirineii „mei” franco-spanioli, „veri-primari” la fel de tineri ca si Carpatii Meridionali…
– – –
salutari toulousene si-un weekend senin, ca o zi de iunie la munte…
in copilarie mergeam in tabere la munte si pot zice ca mi-a ramas in suflet!
pe cei mici ii ducem cat de des putem sa vada minunatele plaiuri mioritice pe care le avem; amuzant este ca in vara aceasta am luat-o si pe bunica materna cu noi, iar cei mici ii aratau locurile (gradina zoo din Pitesti, vulcanii noroiosi, muzeele etc) de parca erau la ei acasa …asa de mult s-au familiarizat cu locurile
vara urmatoare o voi mai lua pe mama cu noi in excursiile pe care le planuiesc (sotul meu lucreaza mult vara si nu prea are timp) asa ca sunt curioasa cum vor reactiona cand vor revederea locurile lor dragi (barajul Vidraru, statuia de la Vidraru, Busteni,Sinaia….)
multumim ca impartasiti cu noi aceste minunate peisaje!
Piticeilor, cu mare drag voi povesti tuturor, de câte ori am ocazia, despre frumuseţile ţării noastre. Mă bucur de câte ori aflu că micuţilor li se arată frumosul românesc. Vulcanii noroioşi sunt spectaculoşi şi reuşesc să impresioneze copiii. Intotdeauna prezenţa bunicilor lângă nepoţi este binevenită ştiind cât de răbdători şi iubitori sunt, aşa că salut ideea de a o lua pe bunica în excursie.
abia in vara aceasta a avut timp pentru ca nu mai merge la serviciu (a intrat in somaj :(( ) asa ca m-am gandit sa ii fac o bucurie si sa o scot un pic din starea de tristete care o cuprinsese
Niciodată nu trebuie să cazi pradă deznădejdii fiindcă atunci când se închide o fereastră, întotdeauna se va deschide o alta şi uneori chiar mai mare! Poate că material are de suferit, dar sufleteşte a câştigat mult mai mult, fiindcă apropierea de nepoţi întinereşte. Salutări bunicuţei de la o altă bunicuţă!
Indraznesc sa spun ca semanam un pic. Iubesc teribil muntele si padurea desi le vad doar in amintiri. Ce fericita trebuie sa fii cu ele aproape. Carpe diem.
Indrăznesc să spun că semănăm mai mult decât spui tu.Da, este o fericire să poţi admira acele peisaje extraordinare.
Dacă ar fi să aleg între mare și munte care îmi plac aproape la fel de mult aș alege la fel ca dvs. Sunt îndrăgostită de munte deși în ultimii ani prea puțin i-am vizitat, mai mult virtual. Pozele sunt minunate și îmbietoare la excursii printre munți. Și pentru că suntem la început de martie vă doresc o primăvară frumoasă cu multe bucurii !
Cu drag, Georgeta
Mulţumesc fată frumoasă pentru urări. Tinereţea să fie mereu cu tine, asemeni primăverii.