Imi place şi nemărginirea mării cu valurile ei înspumate, dar dacă este să aleg intre mare şi munte, fără să stau pe gânduri, aleg muntele. In faţa măreţiei masivelor muntoase mă plec cu inchinăciune şi sunt fericită de câte ori paşii mă poartă pe cărările umbrite de brazi . Imi place să cred că si muntii mă iubesc, ba chiar cred cu tărie, mai ales de cănd m-au întâmpinat  desenând pe cer cu rasuflarea lor , o inimă imensă plutind pe un norişor:

Brazii  freamătă simţindu-mi bucuria revederii:

râurile îmi spun grăbite poveştile culese in timpul în care nu ne-am văzut:

 O multime de indicatoare turistice mă pun în încurcătură: ce traseu o fi mai frumos? Pe care să îl aleg? Pe toate… pe rând!

  Fiecare loc îmi oferă imagini de neuitat! Priviţi:

   Florile printre care am mers mi-au povestit câte inimi au cucerit. Vă las să  alegeţi pe cea mai convingătoare:

sau poate aveţi altă preferinţă:

aşa?

sau aşa?

dar acestea?

şi dacă nu v-aţi hotărât încă, vă ofer eu:

cu toţi stropii mei de suflet, de aici, din inima munţilor: