Şoricelul s-a ascuns,
In frunziş, acolo sus.
Mâţu-l simte şi se duce
De codiţă să-l apuce.
Numai că, s-a întâmplat
Mâţu de-a alunecat
Şi-aşa şoricelul mic,
Nu a mai păţit nimic!
Şoricelul s-a ascuns,
In frunziş, acolo sus.
Mâţu-l simte şi se duce
De codiţă să-l apuce.
Numai că, s-a întâmplat
Mâţu de-a alunecat
Şi-aşa şoricelul mic,
Nu a mai păţit nimic!
Aura un weekend minunat!
p.s.ai o dedicatie muzicala.
Octav, îţi mulţumesc !
Ca si in viata, unii se bazeaza pe forta, altii pe noroc 🙂 🙂
Cati, ai dreptate şi de multe ori întâmplarea aranjează lucrurile mai bine decât gândirea. Important este să nu cedăm ispitei de a lăsa rezolvările în voia sorţii, fiindcă numai în poveşti lucrurile se rezolvă de la sine.
foarte frumos din partea şoricelului, că nu a mai păţit nimic! chiar dacă pisicuţele mănâncă şoricei, uneori e bine când povestea se termină cu bine.
un week-end bun să ai, draga mea. este ultimul week-end de vacanţă…
Pisica, in general nu suport violenta, din acest motiv, nici un personaj al meu fie din poezie, fie din proză nu are de suferit .
Aurora, e adorabil! Deja îl iubesc, așa cum mă încântă și această verdeață care îți împresoară casa, într-o mare de frunze, flori și aer curat! Superb! Șmecherul acesta roșcat-portocaliu se urcă pe un stâlp, nu-i așa? E un vânător înnăscut! Aș vrea să le văd și pe celelalte 11, și să le vă și mutrițele, cred că sunt niște frumuseți de pisici! Iedera e preferata lor, atunci când vor să se cațere. Succes cu …știm noi ce și abia aștept să începem lucrul la…știm noi ce! Ce codificat! 😉
Adorabil pisoi! Weekend plin de bucurii și multă sănătate, Aura! Te îmbrățișez! 🙂
Mirela, într-adevăr este multă verdeaţă la mine acasă. De fapt toată casa este îmbrăcata în iederă. Da, mâţul acela se urcă pe un stâlp din caramidă aflat la intrare. Si ţie un weekend cât mai plăcut!
Matzul tau roscat se uita cu pofta catre soricel… M-au amuzat versurile tale vesele si pline de gingasie. Lumea necuvantatoarelor nu ar fi atat de frumoasa fara poeziile tale!
Araceli, mâţul meu, cred că dacă reuşea să prindă şoricelul „îl confisca” numa ca să se joace cu el! Lumea animalelor în poezie… este doar un mijloc de a crea deprinderi bune micuţilor pui de oameni.
…si Lusha a zis ca ea tine cu soricelul!!
Mi-a placut ce hainuta de cuvinte ai gasit pentru cele doua poze!
Liana, spunei Luşei că eu ţin cu pisoiul fiindcă este al meu !
Sper că prin poezia ta ai vrut să scoți în evidență tocmai partea pozitivă a mâțului.Este un mâțuc care „muncește”,care vrea să muncească și nu se eschivează de la muncă.Merită toată aprecierea acest mic mâț,Poate puțin stângaci dar cu dorință de a lucra,de a se realiza prin propriile puteri :).
Ervin, da! este un mâţ pus pe treabă. Sunt convinsă că va fi cooptat în echipa de deratizare! Deocamdată se antrenează! Este bine să-l încurajăm şi să-i facem publicitate… „dă bine” la interviu pentru jobul cu pricina!!
…nu pomenim despre deratizare….!!!
Nu…nu pomenim de deratizare! Deratizarea costă! Folosim mijloace ecologice (la îndemâna oricui): motani solizi, bine antrenaţi!
Iar eu, Onu pacatos,
Ahtiat dupa frumos,
Fara ca pilot sa fiu,
Am nimerit blogul tau viu
Sa ma bucur, de-a ta rima,
Despre=un chit, si o felina
World of Solitaire,
Bucuroasă sunt şi eu
De-a ta vizită, mereu
Şi-om găsi şi alte rime
Numai să ne fie bine!
Hai!
Mai vino pe la mine!
Cred ca, pentru inceput,
Drept in spam,eu am cazut
Si nu sunt un motanel,
In fuga dupa soricel
World of Solitaire,
Fiindcă-mi comentezi frumos,
De la spam fuga te-am scos
Şi pe blog te-am aşezat
Pe un tron de împărat,
Să mai stăm puţin la sfat.
Oooo…,, aleasă Gazdă bună
Sunt atât de onorat!
Dar prea mult, nu pot rămâne,
Mă aşteaptă-al meu Palat.
WAcceptăm ideea voastră
Prea mărite împărat,
C-aşa-i şi gândirea noastră
Când e vorba de palat.
Dar… dacă te ia plictisul
Şi nu îţi mai merge scrisul
Şi de nu ai un alt umblet,
Vino printre stropi de suflet !
Copleşit, şi fermecat
Ce pot spune, Stropi de Suflet
Versul tau, m-a tulburat
Si nu am raspuns de dat
Că vezi tu, criza de scris,
Daca-mi dă târcole,
Madi-mi sare-n ajutor,
Şi-o scoate din Cale
Răspuns? Ai! Şi ce răspuns!
Sufletul mi l-ai străpuns !
Madi de te-a ajutat,
A făcut-o inspirat,
Fiindca astăzi amândoi
Mi-aţi dat vârsta înapoi
Făcând vrăji ca nişte magi
Şi… amândoi îmi sunteţi dragi.
Gazdă bună, Gazdă mare,
Ieri, doream continuare
Că la tine-i bine tare
Insă, târziul din noapte
Ne obliga-n paşi deşsoapte, să-ţi vorbim
Pe oameni, să nu-i trezim
Aşa că azi, reluăm,
Fără, sper, să deranjăm!
Şi-mpreună,eu cu Madi,
Pe la noi, te invităm
Bucurii să degustăm.!
Aşteptam cu nerăbdare
Această continuare!
Şi răspunsul ce mi-ai dat
Mi-a plăcut, m-a încântat.
Sigur azi vom relua
Asta-i şi dorinţa mea
Nici vorbă să deranjăm
Când în versuri ne jucăm.
Iar de invitaţie
mulţumesc cu graţie!
Vrei un subiect anume?
Hai gândeşte-te şi spune!
Bucuria este-a mea
Când degust aşa ceva.
La al tau frumos raspuns,
Noi cu Madi+am discutat
O problema, sa dezbatem,
De vorbit, fara eroare,curat:
! Dacă spunem:” bun simţ perfect”, greşim?
În pleonastică păşim?
Iar, de accepţi provocarea,
Şi ortografic, nu gresim,
Sa incercăm,, să evităm eroarea
Printr-o leapşă pe măsură,
Pe care tot la tine s-o construim!
Pentru bunul simţ perfect
Nu exista vreun decret
Dar este ştiut concret
Bunul simţ e un secret
Ce deschide multe uşi
Si la unchi si la matusi
Si la oamenii din sat
Si la marele-mpărat.
De acord cu provocarea
Si voi face adunarea,
Blogolumea să ne spună
Care e formula bună.
Subiectu-i incitant
Este mult de discutat.
Sigur nu e pleonasm
(O spun cu entuziasm)
Susţin afirmaţia.
Joi dau explicaţia
Chiar pe blog pun subiectul
Să-l dezbată internetul!
Mai întârzii până joi
Că-s conservele în toi.
Mâţu caută de zor,
Dar la şoareci n-are spor,
Stă pe pietre resemnat,
Prada astăzi i-a scăpat.
Îmbrăţişări peste normă, draga mea dragă!
Geanina, versurile tale inspirate, m-au amuzat teribil! Micuţul nenăscut încă, va avea de la cine să înveţe poezioare frumoase!
Si eu te îmbrăţişez cu mult, mult drag.
GEANINA
Este foarte adevărat:
Şoricelul a scăpat !
Mâţul meu azi a clacat,
Dar măcar s-a antrenat
Pân-ce noaptea s-a lăsat!
Mâine de îl întâlneşte
Îl înghite cât zici peşte!
Mă aşteptam la o astfel de continuare.
Pupici geaninoşi peste normă!
Geanina, mi-a făcut mare plăcere să îţi răspund! Oricând cu drag pentru tine!
Pingback: Mirela Pete. Blog » Blog Archive » Pisicologie
Întotdeauna, ghinionul celor mari este norocul celor mici.
Yamfir, ce să-i facă, fiecare cu norocul şi datul său! Peştele mare înghite peştele mic!
Strpoi de suflet ai si tu un Tom si un Jerry.
Nuşa, am o mulţime de exemplare Tom! Din neamul lui Jerry nu cred că se mai încumetă să apară vreunul cu atâţia Tom!!
este super buni te iubesc
Waw!! Tavi, iubirea mea! Nepoţelul meu drag! Nici nu ştie buni ce să scrie! Imi curg lacrimi de drag. De dragul tău, că îmi scrii aici pe blog prima dată, că îţi place şi că mă iubeşti. Aş vrea să pot să traduc în cuvinte tot ce simte inima mea acum şi să scriu aici, acum, pe blog, dar … nu sunt în stare Tavi drag … nu pot să spun decât că te iubesc şi eu tare-tare!
De-acum nu numai uşa o aştept să se deschidă şi să aud vocea ta cristalină strigându-mă : BUNICAAA, de-acum voi căuta cu înfrigurare printre comentarii pe cel mai aşteptat, pe cel mai dorit comentariu: comentariul tău.
Fii binecuvântat Tavi, sufletul meu drag!