Cu drag, dedic această poezioară prietenei mele Mirela, ca urmare a postării ei recente Serafina visatoare
Cu blăniţa ei pufoasă
Ne pozează bucuroasă
In poziţii fel de fel,
Că doar e… fotomodel.
Ochii din două smaralde
În alint vor să se scalde,
Iar cu botişorul roz
Cântă ca un virtuoz
Un miaaaaau înduioşător,
Foarte acaparator
Ca toţi să o privească
Si desigur… s-o iubească!
Cu mişcările-i feline
Cucereşte pe oricine,
Că-i frumoasă, bat-o vina!
Ea, pisica SERAFINA!
Am inceput saptamana cu un zambet datorita acestei poezii!!
…si m-am indragostit de Serafina!Aristocraaaaaata…
Esti binevenita si la noi, daca iti place Serafina. O zi minunata! Aurora a devenit poeta pisicutelor! 😛
Liana, până te fac să începi sptămâna râzând în hohote mai am de lucru…
Dacă află pisicile tale că te-ai îndrăgostit de Serafina, s-ar putea să intre în greva şoarecilor!
Liana, până te fac să începi sptămâna râzând în hohote mai am de lucru…
Dacă află pisicile tale că te-ai îndrăgostit de Serafina, s-ar putea să intre în greva şoarecilor!
Pingback: Serafina visătoare. Fotografii de Enya « Mirela Pete. Blog
Pingback: Gustav Klimt II « Mirela Pete. Blog
Auraș, ești cea mai talentată poetă care se adresează copiilor și adulților în egală măsură!
Voi posta poezia ta ca pe un omagiu adus frumuseții și pufoșeniei Serafinei, atât în articolul dedicat Serafinei, cât și în cel actual, ca o trimitere către excelenta ta poezie, scrisă cu un Mare Suflet, nu doar Stropi de Suflet! Mulțumiri și miau-plecăciuni!
Drum bun către cabană! Te îmbrățișez cu drag! Miau! 😛
Mirela, ca de obicei mă copleşeşti cu generozitatea aprecierilor tale! Ei, nu-i chiar aşa! Scriu şi eu de drag, cu drag pentru cine îmi este drag!
Stropi de suflet,
E chiar o poezie foarte reusita. Sunteti foarte talentata si va adresez felicitari si mult succes, merita ca aceste poezii sa fie citite de toti copiii si adultii. Ma bucur ca v-am cunoscut!
Sunt onorată de vizita dumneavoastră pe blog, cu atât mai mult cu cât ştiu cât de ocupat sunteţi, fapt ce dă o şi mai mare încărcătură aprecierilor făcute. Vă mulţumesc!
P.S. Auraș,
Să faci poze, să vadă lumea cum e acolo, în frumusețea aceea de peisaj! Te îmbrățișez cu mare drag, Enya te pupă, Serafina miau-mulțumește, chiar și Xabi s-a hotarât să scrie, lucru rar în ceea ce-l pivește! O zi excelentă! 😛
Mirela, deşi am mers în mare grabă, doar pentru rezolvarea unor probleme administrative, am făcut câteva poze. Am să le descarc şi sigur îţi voi trimite. Pădurile sunt arămii iar crestele munţilor par ornate cu frişcă! Este superb!
Deosebită poezia, așa cum ne-ai obișnuit! O îmbrățișare caldă pleacă acum spre tine!
Mihaela, dacă poezia este la înălţimea Serafinei, atunci este bine! Alerg spre blogul tău să văd cum mai stai cu sectorul suflete şi nu de alta , dar trebuie să ştiu dacă suspend ciocolata!
Pingback: Suflete pereche – Aşteptare! « Cristian Dima
Na uite aşa pot să mă binedispun atunci când scrii ceva… Chiar îmi plac poezioarele tale.
Cristi, păi … fă-te mic şi îţi scriu poezii în fiecare zi, numai să-mi spui la ce vârstă te stabileşti !!!!!
Mi-a mers la sufletel poezioara, cu atât mai mult cu cât este vorba de o pisică. Sunt topită după pisici indiferent că le cheamă Serafina sau Miaunina. Fotomodel înnăscut, Serafina pare să promită chiar şi pentru defilarea pe podium. Dacă o ghidăm cu un şoricel, cred că va reuşi să ţină drumul drept. 🙂 Pupicei de la nepoţica ta dragă!
Carmen, păi tu fă rost de şoricel şi vedem cum îl iubeşte Serafina. Îmi strâng în braţe nepoţica şi o răsfăţ tare, tare!
Aa stii ca l-ar iubi de l-ar sfasia de drag!! Odata chiar am vrut sa-i aduc un hamster, dar mi-a fost mila de bietul animalut! Un soricel, parca, parca! O zi incantatoare! 🙂
Aura, Serafina revine?! Ma bucur. Poezia aceasta e parca si mai frumoasa decat precedenta. Imi place mai ales cum canta ea… ca un virtuoz… E foarte melodioasa poezia si rima e extraordinara! M-ai bine-dispus pe azi, ca de obicei.
Ara, fetiţă dragă, Serafina se întoarce mai plină de graţii, hotărâtă să bulverseze lumea vip-urilor mâţeştine. Iţi place cum cântă? Păi ai răpbdare că-ţi aduc eu „corul milogilor miauniceşti” din ograda mea! Să auzi serenade, să auzi octave în onduleuri pe acoperiş şi pe urmă te văd eu alergând după dopuri antifonate !!!
Aura, draga mea, imi place gratia Serafinei, dar mai mult mai mult a versurilor tale infatisand-o. Cat despre corul tau de flamanzi langurosi, fii pe pace, eu sunt stapana cainilor si pisicilor „necajite”. Trag la mine ca la un magnet si imediat se lasa linistea, datorita mangaierilor si vorbelor mele. Deci nu am nevoie de dopuri, din fericire :).
Ara, dar pisicile mele nu sunt necajite deloc, numai ca, stând la curte au „pisicodromul” mare şi fac „piste” multe şi evident că flămânzesc una-două Este suficient să cânte una un solo, îcă încep toate celelalte să cânte! Aşa că tutuşi s-ar putea să ai nevoie de dopuri.
Imi place poezia dedicata Serafinei.E asa de duioasa, e poezia pe care oricine o iubeste ca si pe cea careia ii este dedicata.
Multumim.
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 37) « Blogul lui Teo Negură
Pingback: George Washington Thomas Lambert (13 septembrie 1873 – 28 mai 1930), artist australian « my heart to your heart
Pingback: Nedumerire … « Madi şi Onu Blog
Pingback: Nedumerire … « Madi şi Onu Blog
Serafina,delicata domnișoară,a primit o poezie pe care o merită cu prisosință,căci
Cu mişcările-i feline
Cucereşte pe oricine,
Că-i frumoasă, bat-o vina!
Ea, pisica SERAFINA!
Se-cret, acestei domnişoare delicate îi voi mai dedica poezii fiindcă mă inspiră urmând cât de curând Gino şi Chipeş !