Ce mai forfotă, ce grabă,
Spiriduşii toţi fac treabă
Intr-un mare-atelier
Sus la Moş Crăciun în cer.
Maşinuţe şi păpuşi
Căţeluşi din pluş şi urşi,
Mii şi mii de jucării
Meşteresc pentru copii.
Moş Crăciun mereu prezent
Urmăreşte tot atent,
Nu cumva să se greşească
Şi vreun dar să îi lipsească.
Ştie că în lumea toată
Copilaşii toţi aşteaptă
Să le-aducă negreşit
Darul ce le-a pregătit.
Pingback: contopirea « Rokssana's Blog
abia aștept Crăciunul. tare-mi place voioșia ta și felul tău de-a fi! te pup dulce!
mi-a mers la suflet poezioara asta, zău!
Georgiana, şi pe Moş Crăciun !!!!
Si copilasii cei marisori il asteapta. 🙂
addicted, ştiuuuuu! Cred că mai mult aşteaptă copilaşii cei mari, mai ales că este singura dată în an când chiar pot fi fără nici o reţinere copii!!!
ah, m-ai facut sa simt mirosul Craciunului…
eh, ce bine-i sa fii mic!…
Altcersenin, cine te opreşte să evadezi din când în când din postura de adult? Ia încearcă!!! Curaj!!
Pingback: 59 de principii ale profesorului de succes (36) | innerspacejournal
Câte figuri pline de haz,, ce veselie, ce culori!
Chiar că -l așteptăm pe Moș!!!
Gina, ce coincidenţă! Când eu scriam pe blogul tău, tu erai printre spiriduşii lui Moş Crăciun din poezia mea! Şi da, toţi îl aşteptăm cu drag pe Moş şi fiecare dintre noi spăeră că îi va aduce ceva bun!
eu inca n-am scris scrisoare la mosu, e tarziu? mai primeste?
Lilly, prime;te, prime;te, dar important este să fii cuminte fiindcă moşul notează tot!!!
Pingback: Poate-i să înţelegi « Teo Negură
Pingback: Sa-ti fiu gand… « lunapatrata
Am să las un citat din „Definiţii eretice” (Costel Zăgan):
„Moş Crăciun: cel mai tandru perpetuum mobile al copilăriei. Şi al celorlalte vârste.”
Şi nu putem să spunem că nu este aşa.
Am citit cu plăcere, Aura.
Cu fiecare vers ne apropiem şi mai mult de copilărie, de emoţia sărbătorilor şi de bucuria de a oferi daruri de suflet pentru dragii şi dragele din jurul nostru.
Gânduri bune, la bună recitire!
„Moş Crăciun mereu prezent
Urmăreşte tot atent,
Nu cumva să se greşească
Şi vreun dar să îi lipsească.”
Cu siguranţă, Moşul nu va uita pe nimeni…
Pingback: Legea asistenţei sociale si eutanasierea maidanezilor, doua legi votate ieri « Supravietuitor's Blog
Pingback: Miercurea fără cuvinte. Mărunțișuri « Mirela Pete. Blog
Pingback: José Clemente Orozco (23 noiembrie 1883 – 7 septembrie 1949), pictor socio-realist mexican « my heart to your heart
Pingback: Miercurea fără cuvinte.Toata familia in pat « my heart to your heart
Ce sa-ti spun, „mos Craciunita”
Mi-ai facut dor de halvita
Sa-mi prind dinti si nas in ea,
Si sa strig de zor :mammmmaaaa!
Sa te alint, as vrea
In brate sa te strang
Ca viersul tau,vioi si bland
Azi.., mi-a intors, copilaria.
Madi si Onu
Onu şi Madi,
Mulţumesc frumos de vers.
Gânduri dragi acum vă ţes,
Pe cărări de internet
Vă trimit fără antet!
In trecut de v-am întors,
Am să vin şi eu pe jos!
Tare-aş vrea copii să fim
Şi-n sucuri să ne cinstim!
De cand nu i-am mai scris eu lui Mosu’ 🙂 Mai ma gandesc ca nu stiu ce sa-i zic, cuminte nu prea am fost… :))))
Adrian, dacă nu îi scrii s-ar putea să nu primeşti nimic, aşa că… cere ajutor juniorului. El te va învăţa!
Mos Craciune,Mos Craciune de nu vei uita /O sa treci si pe la casa mea /Ca te astept cu bucurie /La fel ca-n copilarie
O zi buna si sanatate
Sigur Nuşa am să trec
Cu racheta din „Star-trek”
Şi-ţi aduc în sac de toate:
Şi lucruri şi sănătate.
Moş Crăciun
Mă faci să mă gândesc la anii copilăriei şi ai tinereţii…
Felicitări pentru aceste versuri!
Peter, este unul din motivele pentru care abordez numai temele pentru copii. Unde este mai plăcut decât refugiat în copilărie. Nu te+ai gândit niciodată să demisionezi din funcţia de adult?