E o poză de revistă! E înduioșător să vezi cum un animăluț are grijă nu de unul, ci de cinci pui, care mai de care mai drăgălaș!
Aura, să ai o zi cu adevărat frumoasă, așa cum e și sufletul tău bun și generos! Te îmbrățișez cu mare drag! 🙂
Mirela, animalele sunt înstinctiv devodate puilor lor! Nu există motive ca să-şi părăsească puii neajutoraţi ! Doar la (ne)oameni se întâmplă !
Mulţumesc, cu drag!
Cand vezi cate-o chestie de-asta, cabd vezi Viata sub o alta forma, privindu-te cu alti ochi, e imposibil sa nu zambesti… Chiar se potriveste de minune „Life in pictures” la fotografia asta…
Sa ai o duminica usoara, Aura, cu raze de soare si caldura in suflet!
Teo, viaţa este perpetuă şi frumoasă în esenţa ei. Doar oamenii o urâţesc de multe ori, fără să gândească la faptul că nu o trăim decât o singură dată!
Iulisa, sigur nu există OAMENI care să nu se înduioşeze în faţa unui aşa „spectacol”, dar sunt o mulţime de neoameni care nu numai că trec nepăsători, dar mai lovesc şi cu bocancul, aşa chiar fără motiv!
Costi, dacă ar fi fost un cocker alb… atunci te invitam pe tine să-i faci o poză „profi” şi o duceai la salonul de artă fotografică!!! Şi ţie şi Irinei, gânduri dragi!
Nişte mici papă-lapte!
Astăzi, am venit de la un amic cu un litru de lapte, în plasă. Am turnat în lăboşelul lui Ulise aproape o jumătate de litru. Deşi, din cauza gerului, zilele acestea primeşte porţie dublă de grăunţe (hrană uscată pentru câini; un amestec de trei feluri diferite!), lăpticul a fost pompat non-stop. Cred că a făcut pauză de respirat … până a avut lăptic în castron.
Să-ţi trăiască!
Zamfir, mă bucur mult pentru evoluţia în bine a lui Ulise. Impresionantă este şi grija deosebită pe care o acorzi prietenului tău necuvântător , în condiţiile în care ştiu că te neglijezi pe tine ca să îl poţi hrăni pe el coorespunzător.
Frumoasa imaginea acestei mamici cu puiutii ei.
Sint dolofani.
Cine are sau a avut asa ceva acasa ii multumeste lui Dumnezeu pentru dar.Caci este un dar de unde invatam .
Tocmai am fost in curte si in garaj sa hranesc cainii de afara; cei din casa n-ar iesi nici sa-si faca necesitatile…
Sa (ne) traiti, ca (ne) trebuiti !
Daurel, se vede de la o poştă iubitorul raselor canine! Dacă ai şti prin ce experineţă au trecut cei doi câini lupi ai băiatului meu , te-ai îngrozi: au stat patru zile în viscol nemâncaţi, fiindcă băiatul meu cu întreaga familie, din cauza drumurilor blocate, nu a avut cum să ajungă la ei! Când au ajuns acasă şi le-au dat să mănânce erau în stare să înghită şi ambalajul. Din fericire au rezistat chiar fără nici un fel de urmări!
catelusa mea, singura data cand a facut puiuti, a facut 11 ! in cele din urma au ramas 8, pentru ca 3 nu au rezistat (erau foarte micuti la nastere). am o fotografie cu ei – poza de grup – stand unul peste celalalt, si-s teribil de simpatici.
Căţeluşa din curtea părinţilor mei, deşi e numai puţin mai mare decât o pisică, a făcut mereu câte 8-10 căţeluşi! Până să-i nască, era rotundă ca o minge şi tare mai râdeam de înfăţişarea ei caraghioasă. Dar ce mămică minunată a fost pentru puiuţii ei. Şi eu i-am pus pe blog, că prea erau frumoşi! 🙂
Alex, toţi oamenii cu suflet bun iubesc animalele. Câinele este cel mai bun prieten al omului, este poate singura fiinţă care linge mâna stăpânului chiar şi după ce l-a lovit.
Ce impresionantă și înduioșătoare fotografie !
Viața într-o imagine !
Ervin, „puştanii” sunt pe baricade!
ce dragalasi sunt…si cum are grija de ei mamica lor….important e ca ei sa pape bine de tot 🙂
Pandhora, Ledy etse o mămică tare grijulie, iar dolofanii golesc cu repeziciune „biberoanele”.
E o poză de revistă! E înduioșător să vezi cum un animăluț are grijă nu de unul, ci de cinci pui, care mai de care mai drăgălaș!
Aura, să ai o zi cu adevărat frumoasă, așa cum e și sufletul tău bun și generos! Te îmbrățișez cu mare drag! 🙂
Mirela, animalele sunt înstinctiv devodate puilor lor! Nu există motive ca să-şi părăsească puii neajutoraţi ! Doar la (ne)oameni se întâmplă !
Mulţumesc, cu drag!
5 negri mititei ce sa hranesc cu viata:)
Elena, cei cinci negri mititei sunt de-acum măricei! mama lor i-a hrănit bine!
Înduioșător!
Nu prea mai găsesc alte cuvinte.
Gina, nici nu sunt cuvinte !
Cand vezi cate-o chestie de-asta, cabd vezi Viata sub o alta forma, privindu-te cu alti ochi, e imposibil sa nu zambesti… Chiar se potriveste de minune „Life in pictures” la fotografia asta…
Sa ai o duminica usoara, Aura, cu raze de soare si caldura in suflet!
Teo, viaţa este perpetuă şi frumoasă în esenţa ei. Doar oamenii o urâţesc de multe ori, fără să gândească la faptul că nu o trăim decât o singură dată!
Cinci puiuti simpatici! E mama eroina! 🙂
Zi placuta!
Diverse, mamă eroină a fost când a avut 9 (nouă) puişori negri tuci!
cred că nimeni nu vorbeşte în front cînd sînt la masă, sînt toţi foarte absorbiţi de ceea ce fac 🙂
o duminică plăcută să aveţi!
Călin , într-adevăr nimeni nu vorbeşte în front când mănâncă,. Doar când se dă semnalul de masă are loc „ataculmde la Verdun!”
Sunt tare simpatici, iar imaginea este înduioşătoare în egală măsură… 🙂
Îmi place!
Peter, departe de a fi un ” recital ilustrat” aşa cum impresionant prezinţi tu, am încercat să redau o parte din frumuseţea instinctelor animalelor !
Mama Cocker este grijulie cu micutii ei. 🙂
Cristi,
Mama Cocker are cinci puradei
Toţi vioi, grăsuţi şi frumuşei!
… ţi-aş da patru dacă vrei!
Exista om care sa nu se fi
lasat induiosat de o astfel de imagine?
O zi frumoasa!
Iulisa, sigur nu există OAMENI care să nu se înduioşeze în faţa unui aşa „spectacol”, dar sunt o mulţime de neoameni care nu numai că trec nepăsători, dar mai lovesc şi cu bocancul, aşa chiar fără motiv!
Sarut mana ,cu respect!
Plin de dragoste si datatoare de siguranta,alcatuiesc un tablou induiosator!
Va doresc o zi din cele mai placute
SoriN, orice mamă din lumea animaleleor îşi apără pui până la sacrificu suprem fără ezitare şi puişorii ştiu asta şi se simt în siguranţă.
Pentru tine si catei, pentru prietenii de-aici, dar si pentru mamica iubitoare de 5 dragalasi catelusi, iata un puppy song! 🙂
O zi minunata, Auras!
Mirela, mulţumesc mult, este un dar minunat!
Ce simpatici sunt 😀 O duminica frumoasa!
Cris-Mary, bine ai venit printre stropi de suflet. Căţeluşii sunt drăgălaşi foc! Mulţumesc, la fel!
Cat sunt de simpatici. Ar fi trebuit sa fie si unul alb, sa vezi minunatie. Cu drag, o zi buna.
Costi, dacă ar fi fost un cocker alb… atunci te invitam pe tine să-i faci o poză „profi” şi o duceai la salonul de artă fotografică!!! Şi ţie şi Irinei, gânduri dragi!
Hehe. Poza de familie:>. Sunt adorabili.:X
mucroz, da, este din cele de pus în ramă !
Simpatici foc. Si atat de dolofanei. 🙂
carmen, dilofani ca nişte pepenaşi !
cinci ghemuri mici si negre ca smoala. Superba imagine!
Carmen, da, dar sunt ghemuri răsfăţate de toată lumea!
Mămicile astea din regnul animal pot da lecții de viață multor bipede. 🙂
Silavaracald, oho-ho! şi-ncă ce de lecţii ar avea de învăţat! Prima ar fi cea legată de abandon!
Sssshhht, eu nu vorbesc prea mult ca sa nu ii deranjez de la masa. 🙂
Luna patrata, trimite-ţi doar razele ca să le mângâie spinăruşele dolofane!
Eu sunt convinsă că acolo nu prea era linişte…
Noi ne ţinem şi respiraţia uitându-ne la ei. 😀
Gabriela-Elena, se aude o molfăială agitată ca şi cum cineva le-ar lua „biberonul” din botic!
Nişte mici papă-lapte!
Astăzi, am venit de la un amic cu un litru de lapte, în plasă. Am turnat în lăboşelul lui Ulise aproape o jumătate de litru. Deşi, din cauza gerului, zilele acestea primeşte porţie dublă de grăunţe (hrană uscată pentru câini; un amestec de trei feluri diferite!), lăpticul a fost pompat non-stop. Cred că a făcut pauză de respirat … până a avut lăptic în castron.
Să-ţi trăiască!
Zamfir, mă bucur mult pentru evoluţia în bine a lui Ulise. Impresionantă este şi grija deosebită pe care o acorzi prietenului tău necuvântător , în condiţiile în care ştiu că te neglijezi pe tine ca să îl poţi hrăni pe el coorespunzător.
S-o ajunge a mancare?
Dictonu’:care pe care! :))
Virusel,
După cum sunt de grăsuţi
Chiar de sunt aşa de mulţi,
Lapte este din destul!
Fiecare e sătul!
Pingback: Bio « • Gabriela Elena •
Ce este acoloooo? :))) Pare sa fie destul!
Adrian, acolo este Ledy – căţeluşa noastră cu cinci căţeluşi ! Lapte? Berechet!
O imagine care ne face mai buni, mai blânzi, mai duioși… Mulțumim, Aurora !
Zina, ai dreptate, trebuie să ai inimă de piatră să nu te înduiopşeze o scenă ca aceasta!
Frumoasa imaginea acestei mamici cu puiutii ei.
Sint dolofani.
Cine are sau a avut asa ceva acasa ii multumeste lui Dumnezeu pentru dar.Caci este un dar de unde invatam .
Alexandru, dacă ai şti câtă dreptate ai în privinţa lecţiilor pe care mamele animal ar putea să le dea unor aşa numite mame-femei!!!!
In poza asta vedem o mamica cu „stropii ei de suflet”!
Saru’mina!
Alexandru, m-ai făcut să zâmbesc! Ai dreptate!
Tocmai am fost in curte si in garaj sa hranesc cainii de afara; cei din casa n-ar iesi nici sa-si faca necesitatile…
Sa (ne) traiti, ca (ne) trebuiti !
Daurel, se vede de la o poştă iubitorul raselor canine! Dacă ai şti prin ce experineţă au trecut cei doi câini lupi ai băiatului meu , te-ai îngrozi: au stat patru zile în viscol nemâncaţi, fiindcă băiatul meu cu întreaga familie, din cauza drumurilor blocate, nu a avut cum să ajungă la ei! Când au ajuns acasă şi le-au dat să mănânce erau în stare să înghită şi ambalajul. Din fericire au rezistat chiar fără nici un fel de urmări!
Ce frumosi sunt cateii din imaginea de sus. De cat timp sunt ? sunt de rasa?
Dli, bine ai venit! Atunci când i-am fotografiat nu aveau decât trei săptămâni, dar acum au deja trei luni. Sunt Coker rasă pură.
Aura,
N-au înghețat puiuții? Ar trebui să doarmă la ora asta!
Pingback: Culoare si formă – atelier. Miercurea fără cuvinte « Mirela Pete. Blog
Pingback: Miercurea fără cuvinte. Hotele din Cluj-Napoca « Clipe de Cluj
Pingback: Miercurea fără cuvinte (2) | Grupul "porcilor abjecti"
catelusa mea, singura data cand a facut puiuti, a facut 11 ! in cele din urma au ramas 8, pentru ca 3 nu au rezistat (erau foarte micuti la nastere). am o fotografie cu ei – poza de grup – stand unul peste celalalt, si-s teribil de simpatici.
Carmen, îmi imaginez cum arătau claie peste grămadă opt ghemotoace vii! Drăgălaşi ca toţi puiuţii!
Căţeluşa din curtea părinţilor mei, deşi e numai puţin mai mare decât o pisică, a făcut mereu câte 8-10 căţeluşi! Până să-i nască, era rotundă ca o minge şi tare mai râdeam de înfăţişarea ei caraghioasă. Dar ce mămică minunată a fost pentru puiuţii ei. Şi eu i-am pus pe blog, că prea erau frumoşi! 🙂
Alex, toţi oamenii cu suflet bun iubesc animalele. Câinele este cel mai bun prieten al omului, este poate singura fiinţă care linge mâna stăpânului chiar şi după ce l-a lovit.