Într-o curte, două raţe
Se ceartă ca nişte caţe.
Alte două le privesc,
Deci sunt patru, nu greşesc.
Două ciugulesc prin vase,
Socotim şi ştim că-s… şase.
Încă două vin cum pot,
Le-adunăm şi-acum sunt… opt.
Răsturnând o buturugă,
Alte două vin în fugă
Ca-nceput o ploaie rece
Şi strănută toate …zece!
Acum ştiu şi eu ca voi
Să număr din doi în doi:
Doi, patru, şase, opt, zece…
Sigur, nimeni nu mă-ntrece!
Superba poezia! Perfecta pentru copilasi micuti, de 3-4 anisori, cum e si al meu.
Roxana, intenţia mea a fost să îi ajut pe cei mici să accepte aritmetica mai uşor, chiar cu plăcere. Poate fi privită ca o joacă de cei micuţi şi cu înţelegere şi dorinţa de a socoti pe cei mai mărişori care deja fac adunări.
Așa cum i-ai învățat pe micuți literele, în cel mai agreabil și vesel mod, dar și foarte eficient, așa îi înveți acum să numere! Poeziile tale sunt ca o joacă într-o dimineață de vară. Mă bucur că ai revenit cu poezii noi și frumoase. Mii de îmbrățișări! 🙂
Mirela, în timp am realizat că cel mai uşor copiii reţin atunci când sunt implicaţi ca într-un joc. Aritmetica este în general mai greu acceptată de copii fiindcă pare abstractă, dar dacă este prezentată „colorat” devine accesibilă, incitantă şi chiar plăcută.
O lună călduroasă şi numai bine să ai, dragă Aura! 🙂
Adrian, aşa să fie!!!
Vai, sărmane rățișoare,
Nimeni nu v-o fi spus , oare,
Cum că toamna-i mofturoasă
Și vă trebe haină groasă?
Puneți mână de la mână
Și faceți fuste de lână,
Ciorăpei și căciulițe,
Că nu sunteți..gâsculițe!
Gina, m-ai binedispus ! versurile tale sunt pline de umot, şi răţuştele-ţi răspund:
Gâsculiţe nu suntem,
Dar e criză şi n-avem
Euro în buzunar
Şi nici măcar habar
Cum să procurăm hainuţe,
Căciuliţe şi ghetuţe.
Dar… mai punem câte-un fulg
Rătăcit pe jos prin crâng.
Şi o trece iarna grea
Cu mac-mac şi la-la-la…
Ce poezie frumoasă! O să încep să i le spun Sarei, ca să se înveţe cu minunatele versuri ale copilăriei. Şi cât de frumos le întocmiţi dumneavoastră, doamna Aurora!
Vă dorim numai bine! 🙂
Alex, mă bucură nespus vizita ta! Mi-ar face mare plăcere să ştiu că Sara a început să înţeleagă poezioarele. Mulţumesc pentru urare. Să fim sănătoşi!
Aurora, ce talent ai la versuri, felicitari! Chiar azi dupa-amiaza am vazut ratze care pluteau pe-un lac din apropiere pe care l-am înconjurat de câteva ori… 🙂 Dr noastra de familie colectioneaza orice fel de bibelou-ratza! Simpatice pasari, dar si delicioase, sub forma de „foie-gras” sau confit: 🙂
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/10/23/confit-de-canard-aux-flageolets/
Sanatate!
Melanie, raţele mele din poezie nu pot face obiectul reţetelor culinare! Si-apoi nici nu poti sa le duci in bucătărie fiindca sunt răcite: ai vazut că strănută!!!! se molipsesc bucătarii!!!
sanatate… restu’ va urma întotdeauna… 🙂
Să fie!
Bună, te rog să mă ierți că nu am mai intrat pe blog cam de mult dar am fost ocupată cu alte probleme, care acum au luat sfârșit cu bine. Îmi place tare poezia și dacă nu e cu supărare o să o învățăm și noi la grădiniță. Multă sănătate și va pup.
Nuşa, fiecare om cu problemele lui de viaţă! Firesc, deci nici o problemă! Cât priveşte poezia, bineânţeles că o puteţi învăţa la grădiniţă! Eu pentru cine scriu? Nu pentru „micii grădinari”?
Pingback: Suvenir IV. Bijoux « Mirela Pete. Blog
Ce idee frumoasa,sa socotesti in versuri! 🙂
Silving, în versuri, aritmetica pare pare un joc!
suuuuuper
Naomikko,
mă buuuuuucur!