Ce mă fac? Am o problemă
Şi sunt în mare dilemă.
Azorel iar a cărat
Pantofiorii mei sub pat,
Şi-o să mă fac de ruşine
Dacă astă seară vine
Moş Nicolae la mine
Cu dulciuri şi mandarine.
Eu la uşă n-am de fel
Nici măcar un papucel!
Dar îi pun din nou pe prag
Şi pe Moş l-aştept cu drag,
Iar pe domnul Azorică
Îl închid în curtea mică
Şi-am să-l rog pe Moş, frumos
Să-i lase şi lui un os!
Foarte frumoasa poezia!M-a facut sa zambesc.Sper sa vina si la mine Mosu` pentru ca ii fac prajituri:P
Fluturaşilor, Moşul a trecut pe la voi? Dacă au mai rămas prăjituri vin şi eu!
A trecut Mosu` pe la noi!
A fost tare flamand Mosu` si a mancat tot:P
Fluturaşilor, acum îmi explic eu de ce cumpărase o sacoşă de medicamente pentru digestie ! Şi avea şi glicemia crescută! Anul viitor să nu i le mai daţi pe toate. Vă voi sări în ajutor la mâncat cu toţi Azoreii, Griveii şi Miaunicile din poeziile mele!
Facem mai putine anul viitor!
Fluturaşi,
Nuuuu! Faceţi multe că avem noi grijă să-i revină cât mai puţine!
;))
Ulise vine, în nopţile cu ger, în hol. O cuşetă de carton, cu nişte cârpe, în care se face un covrig.
Niciodată, nu am găsit vreo „urmă” prin casă!
Dacă are nevoie, dimineaţă … latră, eu deschid uşa şi el, ţuşti!, afară! Fuge, îşi rezolvă urgenţele, apoi, îi deschid portiţa spre „vila” lui.
Zamfir, Ulise este un educat şi un cuminte, cu maniere alese. Lăsând gluma, vreau să-ţi spun că nu prea am văzut câini care să lase „urme” prin casă, spre deosebire de pisici care „mai calcă în străchini”, oricât de educate ar fi!!!
Cred ca stii de-acel catel
Zurbagiu ca Azorel,
Cel „cu ochii de faianta”
Si cu blana ca o zdreanta.
Asadar, prostu-obicei
Are leac, de vrei sa-l iei…
Am sa va zic mintenas
Despre-al meu catel poznas.
Ce-ascundea aprecum Azor
Incaltar’le din pridvor.
Presarat-am piper fin
In papuci-mi de satin
Care-i erau preferati
Fiind moi si “parfumati”;)
….
Si, precum (ti-aduci aminte?)
Zdreant-a luat un ou firbinte
Si pe loc s-a cumintit,
Renuntand la sterpelit….
Tot la fel, al meu Grivei,
Bagand nasu-n papucei
Un stranut inversunat
De-ndata l-a apucat!
Si, maranind in felul lui
Zis-a vorba de o stii:
“S-a(u) facut a(i) dracului!”
Neveu,
nu-l subestima pe Grivei. Se pare că nu este cu nimic mai prejos decât ruda sa în zdrenţe, dar celebră. Versurile tale sunt inspirate, amuzante şi cuvuntele potrivite!
Pentru ca avem personalitate nonconformista ar spune Andaluza!
Aura ai ales o imagine teribila pentru poezia ta!
Se potriveste manusa!
Totusi pisicutele au primit ceva de Mos?Vezi ca te reclama Andaluza pentru incalcarea drepturilor feline partinind in rime doar pe canine!
Doar nu or fi doar nuieluse pentreu ele!
Daca i se da castig de cauza,mi-a spus ca va trebui sa le dedici un volum intreg cu ele si Mosul!
Darius, au avut şi felinele partea lor de rime! Să nu fie egoiste! Bineînţeles că le mai pregătesc şi lor versuri! Până atunci să pună mustăţile la treabă şi să detecteze şoriceii. Să mai lase dansul!!!
In legătură cu imaginile pe care le pun, ştii bine că este opera ta! Nu mi-ai spus tu să înveselesc cadrul? Mă bucur că îţi place alegerea pe care am făcut-o, cu atât mai mulşt cu cât îţi admir simţul artistic.
Eu doar te-am impulsionat sa adaogi imagini,,asa ca altadata,sa gasesti resurse de timp si pentru…
Ce mai fac animalutele tale dragi?
Poate le dedici aici un spatiu anume, ca na,te inspira ma gandesc si ele cumva.Cu harul tau povestind despre ele,poate vor fi mai sensibili unii cu ele…necuvantatoarele.
Darius, oricum mulţumesc, fiindcă orice sugestie este întotdeauna buinevenită, mai ales când este şi bună ! Animăluţele mele se pregătesc de iarnă îmbogăţindu-şi blăniţa cu firişoare cât mai multe. In rest… pe baricade!
Reblogged this on Ulise al II-lea cel Ocoş.
Bonjour Aurora & bonne fête de St-Nicolas! 🙂
Ce gasisi în pantofi: fructe si turta-dulce sau o nuielusa?!… 😉
– – –
Sanatate si la cât mai multe poeme pentru copii, parinti si bunici… 🙂
Melanie,
eu fiind aproape de vârsta lui Moş Nicolae, ne înţelegem foarte bine şi întotdeauna darurile lui pentru mine sunt cele pe care le doresc!
Mulţumesc pentru urări! Voi scrie în egală măsură pentru copii, părinţi şi bunici fiindcă la urma urmei, toţi sunt copii, toţi au nişte părinţi!! Tatăl meu -odihnească-se în pace!”- nu mi-a zis niciodată altfel decât „fetiţa mea”, deşi eram bunică!
Aurora, fetita draga, mosu’-i fericit, caci n-are vârsta si e intemporal… 🙂 Sanatate, inspiratie si-un we placut…<3
Cum îti plac "azoreii", iat-o pe Darla, catelusa prietenilor mei houstonieni, cu care m-am jucat si amuzat în mai-trecut:
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/11/30/funny-friday-cute-darla/
Nici ea nu-i de vânzare… 🙂
Melanie,
mulţumesc pentru urări. Chiar dacă era de vânzare, gândesc că ar fi problemă de dialect. I-ar fi greu să se adapteze comenzilor în altă limbă!!!!!!
Năzdrăvan Azorică ăsta! Ca mai toţi căţeii, de altfel. Ai mei nu se mulţumesc doar cu căratul, ci şi cu rosul pantofilor. Unii sunt chiar… „gustoşi”! 😀
Frumoasă poezia!
O zi minunată, doamna Aurora! Şi multe bucurii de la Moşul Nicolae! 🙂
Alex, sunt convinsă că acei pantofii, pe care Azoreii tăi îi rod, au un gust excelent, cu mult mai bun decât ceea ce le pui în vasul pentru mâncare! Dar ai grijă să le pui la dispoziţie pantofii cu pielea cea mai fină, ca să nu le cadă greu la stomac!!!!
Pingback: Cotidianu-n poze – 061212
Pingback: Omul gospodar « Zamfir Turdeanu' – un turdean (aproape) ca oricare
Pingback: Lătrături ocoşe (061212) « Ulise al II-lea cel Ocoş
Ham! Ham!
Ulise, cred că am tradus bine: te bucuri că Azorel a primit un os!
Ai tradus perfect! Tocmai, am mai primit un uscior! Aşteptăm gerul .. ca să putem ieşi la hălăduieli fără … noroi!
Ulise, se pare că îţi înţeleg „graiul ham-ham” din ce în ce mai bine !
La multi ani, Aurora draga mea!
ce poezie dulce! intamplare rupta din realitatea de zi cu zi si transpusa cu multa sensibilitate, in versuri 🙂
Carmen,
Azorel este de puţin timp personajul meu preferat, căruia i-am încredinţat mai multe roluri în poeziile mele şi văd că îmi aduce vizitatori. Îi voi da un os mai „împănat” drept premiu!
Nu-l mai criticati pe Azorel! Tocmai a dus blogul in top 100! Pe locul 75! Sa aveti Sarbatori Fericite!
Hârlău 625, presupun că este o glumă legată de top! Despre ce top este vorba?
Mulţumesc pentru urări şi asemeni dumneavoastră!
http://botd.wordpress.com/?lang=ro#!/read/following/
Am văzut şi sunt încântată să mă văd în TOP 1oo wordpress!
La mai sus!
🙂
neveu01,
Mulţumesc mult!
Ne place de Azorel.
Prichindeilor, mă bucur că vă place de Azorel, dar pe unde umblaţi, fiindcă am fost la voi la grădiniţă şi din iunie nu aţi mai apărut?!
Prichindeii merg la gradinita, dar doamna care se ocupa de site e in vacanta prelungita (concediu de maternitate).
Prichindeilor, doamnei îi urăm să-i trăiască şi să-i crească sănătos bebeluşul, iar pe voi vă invit aici, pe blogul meu!
Felicitari pentru pozitia ocupata in Top 100!!!!!!!
Azorel este delicios, eu ii trimit un pupic dulce 🙂 si dumneavoastra multa bafta in continuare!!! 🙂
Rochiţă de vară, îi voi transmite lui Azorel mesajul dulce, iar eu mulţumesc pentru urare!
Pingback: Cotidianu-n poze – 091212
Pingback: La mulţi ani, 2013 | Amintiri din filumenie
Pingback: Bucureştean la Info Centru
pfaaaiii, ce drăgălaş e! 🙂
Roryta, bine ai venit printre stropii mei de suflet!Tare mult îmi place exclamaţia ta! Mulţumesc!