poza luată de aici:http://web13.net/poze-cu-miel-de-paste-poze-cu-catei-haiosi-catei-mici-si-pufosi/)
PUFI CEL ISTEŢ
Intru în casă obosit
Şi-l văd pe Pufi lungit,
Chiar pe locu-n care eu
După-amiaza stau mereu.
Îi fac brânci şi supărat
El se-aşează lângă pat,
Eu îmi-iau locul mulţumit
Şi-ntr-o clipă-am adormit.
Dar…Pufi, ca tras din puşcă,
Sare şi din aer muşcă,
Latră, mârâie spre uşă,
Trânteşte şi-o găletuşă!
Sar buimac şi mă lovesc,
Dar n-apuc nici să privesc
Că deja Pufi e-n pat
Fix pe locul unde-am stat
Şi cu-un ochi întredeschis,
Parcă-mi zice cu plictis:
Nu-i nimeni! Te-am păcălit…
Şi-acum taci… c-am adormit!
Pufi-i tare zapacit
Atunci cand e adormit.
Da din coada, maraie
Sare si tot zgarie.
🙂
Va ador poeziile si copilaria sufletului. Cu drag …
M-ai topit! Îţi mulţumesc mult pentru aşa cuvinte de suflet!
Pufi e un răsfăţat
Şi şi-a luat-o rău în cap.
Ştie că lumea-l iubeşte
Şi face tot ce pofteşte,
Dar de-acum poţi să îi spui
Să-şi mai pună pofta-n cui!
Ba nu-i spune sa si-o puna
Ca-l voi alinta c-o mana
Pe urechi si nasucior
Si-i voi da si un oscior
Sa il rontaie zevzecul
Ca e scump de-i pupi boticul.
😀
Este scump şi nu zic ba
Dar nu ştii cum vinea trewaba
Când te mârâie degeaba!
Vrea tot timpul să-l alinţi
Să-l iubeşti şi chiar să-i cânţi:
„Cuţu-cuţu Pufişor
Hai mai ia un osişor!”
Multumesc pentru zambetul larg pe care mi l-ai oferit in dar! 🙂
Imi este atat de usor sa vizualizez scenele! 🙂 Ce sa-i mai faca lui Pufi cand il vede adormit, dupa ce l-a pacalit?! Poate doar sa zambeasca! 🙂
Zile fericite iti doresc!
Şi eu îţi mulţumesc Diana pentru că te văd şi te aud aplaudând ca un copil bucuros şi eu nu pot fi decât fericită! Toate bune şi frumoase fie pentru tine azi şi mereu!
Tres ,tres jolie…ca sa scrii astfel ,observatia realitatii este esentiala..si dovedesti ca o cunosti ,ca-ti sunt animalutele astea familiare prin comportamentul lor specific in anumite situatii carora cu talent si umor le dai un farmec aparte scriind…
Observatia directa a realitatii inconjuratoare este o forma de cunoastere esentiala in manifestarea artistica.Presupune implicare afectiva si simt contemplativ.
Felicitari.
„Şi cu-un ochi întredeschis,
Parcă-mi zice cu plictis:
Nu-i nimeni! Te-am păcălit…
Şi-acum taci… c-am adormit!”
Ozi inspirata pe cat de frumoasa se arata!
Merci, merci, beaucoup… pentru aşa aprecieri generoase! Păi am crescut la ţară printre animăluţe care nu o dată mi-au fost tovarăşi de joacă! Acum locuiesc tot la ţară şi am şi nepoţeii care aduc un plus de savoare jocului cu animăluţele!
Asta-mi place și mie, mult: chiar așa fac bandiții ăștia de ”Pufi” în realitate, nu numai în adorabila ta poezioară ! 😀
Ai dreptate Zina . Nu o dată m-au păcălit cokerii mei şi nici măcar nu i-am certat, fiindcă sunt jucăuşi foc. Te fac să uiţi că eşti obosit sau supărat.Mă bucur când o poezie pentru copii face adultul să zâmbească.
Rămânem cu toții copii undeva, într-un colț de suflet. Mai mult sau mai puțin. Eu, mai mult ! 😀
Te sărut, o seară plăcută să ai, Aura !
Păi înseamnă că suntem amândouă două fetiţe năstruşnice! Ioi-ioi-ioi! Ce-aş mai vrea! Cu mare drag Zina îţi mulţumesc.
Pufi e o minune, un dulce, parcă nici nu-i real, atât este de drăgălaș! Și felul în care povestești, în minunate versuri, despre Pufi, îl face cu adevărat real, de-mi vine să-l smotocesc! 😛
Te îmbrățișez Auraș, stau cam rău cu timpul, dar mă bucur de câte ori citesc drăgălășenii aici, la tine, scrise cu harul tău incontestabil! O săptămână minunată îți doresc! 🙂
De-aia a devenit stăpânn Pufi, că toată lumea îl răsfaţă! Ştiu că lucrezi mult! Spor şi ţie în toate. Cu mare drag.
O zi cu Pufi…ma intreb ce a urmat dupa ce somnorila cel istet s-a trezit?!
După ce somnorilă cel isteţ s-a trezit, s-au reluat şicanele reciproce, fiindcă Pufi este un căţel deştept, iar stăpânul doar se preface că se supără pe el.
Poți să-i zici și Papi, că are aceleași năravuri ca eroul tău. 😀
Papi? Cine este Papi? Vrem să-l cunoaştem!