Pe măsuţă e o cană
Şi în cană o bomboană.
Pe bomboană – o furnică,
O furnică foarte mică.

Dar mai vin patru furnici
Şi acum s-au făcut cinci.
Două se-ntorc vrei-nu-vrei
Şi-au rămas, sigur, doar trei!

Numai că vin alte şapte
Şi acum sunt zece toate…
Dar câte mai vin pe drum!!
Şi mai mult nu ştiu s-adun!

Ura! Cred că am scăpat
De atâta adunat:
Pun bomboana-acum, cu tot,
Drept la Azorică-n bot!