Pe măsuţă e o cană
Şi în cană o bomboană.
Pe bomboană – o furnică,
O furnică foarte mică.
Dar mai vin patru furnici
Şi acum s-au făcut cinci.
Două se-ntorc vrei-nu-vrei
Şi-au rămas, sigur, doar trei!
Numai că vin alte şapte
Şi acum sunt zece toate…
Dar câte mai vin pe drum!!
Şi mai mult nu ştiu s-adun!
Ura! Cred că am scăpat
De atâta adunat:
Pun bomboana-acum, cu tot,
Drept la Azorică-n bot!
Azi nu am mers la plimbare.
Cât a fost ziua de mare,
Am lustruit şi-am spălat,
Tot ce-aveam de încălţat:
Papucei, pantofi şi ghete,
Le-aşezai pe îndelete,
Lângă uşă-n holul mare .
Moş Nicolae le vede oare?
Fiindcă-n noaptea asta, Moşul,
După ce-a cântat cocoşul,
Duce pe la fiecare,
Dulciuri şi jucărioare.
Copiilor buni le-aduce
Bomboane şi turtă dulce,
Şi cui e neascultător,
Nuia-i pune-n pantofior.
Dar de-or fi murdari pantofii
Ţi-i confundă cu cartofii,
Şi-i aruncă la gunoi,
Cât ai zice: unu-doi !
Iau ghetuţa să-i fac baie
Că vine Moş Nicolae
Şi vreau sa fie curată,
Ca să mi-o umple pe toată,
Cu dropsuri si ciocolată
Şi să zică:”Măi! Ce fată!”