Parfumul unui poem

         La invitaţia specială  a prietenei mele

Mirela Pete

        , am ieşit puţin din tiparele blogului meu pentru a posta  o mică poveste  cu titlu impus:

                   PARFUMUL UNUI POEM

Noapte senină … luna pare că a pus stăpânire pe tot ţinutul Din raze, covor aşterne – lumină de argint şi de vis. Pâlpâind – parcă-s mărgele din afund ceresc, se trezesc rând pe rând luceferi , stele … cerul pare o mişcătoare mare de scântei…
Printre crengile cireşului înflorit, vântul sărută florile albe împrăştiind în noaptea albastră miros dulceag de primăvară…
Un băiat şi o fată, mână în mână s-au oprit vrăjiţi de ploaia de petale albe stârnită de jocul şăgalnic al vântului. .. privirile li se întâlnesc …
-„Oare stelele strălucesc sau ochii ei sunt plini de iubire?” rosteşte el în gând, îmbătat de amor…
Înfiorată fata închide ochii şi …
– „oh! Nu mai ştiu… oare vântul aleargă sau mâinile lui îmi mângâie obrazul? „
– „Mi-e dor de tine acum şi parcă simt pe buze mireasma sărutului tău , acum când cerul e-nflorit ca pomii din grădină, când luna îşi revarsă cald polenul de lumină… mi-e dor… eşti lângă mine .. şi mi-e atât de dor… „ continuă să se zbată bietele lui cuvinte nerostite…
– „ … aş vrea să-i spun, şi nu-i pot spune tot ce vrea inima să-i spună” striga şi gândul ei…
– Prin mâinile lor împreunate trec toate semnele de întrebare tainice despre iubire ,rămase încă fără răspuns, dar care acum veaneau de-a valma , tulburătoare, fior nemaîntâlnit,. fior visat. fior cântat în nopţi de iele…
Simţindu-se martor nedorit , luna se ascunde după un nor şi întunericul nopţii ascunde îmbrăţişarea feciorelnică şi visul se-nfiripă … torente de fior, două inimi bâtănd nebuneşte în ritmul eternului cântec al iubirii.
Am colindat prin poiană
Şi am cules flori albe,
Iar cu petalele ,
am scris lângă izvor numele lor,
să-l vadă căprioarele
când sărută însetate
lacrima de apă vie
ce picură din stâncă,
să-l privească şi luna
în nopţile senine,
şi stelele şi toată pădurea
cu freamătul ei să şoptească,
pe aripi de vânt,
în zori şi-n amurg
numele lor : un băiat şi o fată…
In aer pluteşte PARFUMUL UNUI POEM : mireasma florilor de cireş prinse în poemul iubirii  trăit sub bolta înstelată… .

Au mai scris despre Parfumul unui poem şi:

Mirela Parfumul unui poem. Les Fleurs du Mal

Rokssana : Parfumul unor poeme

Doru Vulturești Înmiresmarea Înșchiopătată

Florentina Covasna Parfum de poem

Lili Parfumul unui poem

 Gabi Poveste parfumată.Parfumul unui Poem Cântec

Lolita Parfumul unor poeme nemuritoare

Întâlnire cu Moş Crăciun

Se apropie decembrie, VIN SARBATORILE DE IARNA !. Oare este cineva care să nu încerce măcar o fărâmă de emoţie? Imi amintesc de când eram şi eu copil cu câtă nerăbdare aşteptam colindele, bunătăţile specifice sărbătorilor de iarnă, bradul împodobit… o Doamne! Cât de fascinată eram de strălucirea betelei ce îmbrăca brăduţul, cum tresăream la orice zgomot gândind că este trasura Moşului, cum stăteam cu nasul lipit de geam privind cetele de urători, ascultându-le minunatele colinde…
Privind in trecut la fetiţa care am fost odată,fetiţă uimită şi extaziată în faţa bradului , copleşită de amalgamul de emoţie şi bucurie în aşteptarea lui Moş Crăciun, am lăsat să curgă pe hârtie amintirea…
Sfântă candoare, sfânta inocenţă, în ce seif aţi rămas?
Şi pentru că cel mai important moment de sărbători îl consideram întâlnirea cu Moş Crăciun, prima poezie din seria celor dedicate iernii va fi una de suflet, însumând toată exaltarea mea de atunci, de demult:

nikolaus15

INTÂLNIRE CU MOŞ CRĂCIUN

Dansez, dansez şi visez
Că sunt un fulg de nea.
În roiuri de stele valsez
Şi Moş Crăciun e-n inima mea.

Ghirlande poleite si globuri sclipesc,
Păpuşi, jucării şi bomboane,
Artificii în zeci de nuanţe lucesc
Şi toate-s un vis pe care-l trăiesc!

O! Vine,vine! Iată-l pe Moşul cel bun!
E-n faţa mea şi nu ştiu ce să-i spun.
Privesc totul de parcă-s vrăjită,
Mă bucur tare! Sunt fericită !

DUREREA IUBIRII

Iubirea-ncatusata in lanturi de robie
E dorul ce schiaza prin viata zbuciumata,
E tot ce ai, dar nici n-ai vrea sa fie,
E licarirea noptii in trupuri adunata.

Iubirea stransa in corset de dor
E macinare vie a florilor sub vant,
E vocea clipelor ce-n timpuri mor,
E dans de val de tarmuri frant.

Iubirea imbalsamata in durere,
E roua alba a diminetii,
E tot ce vrei si totusi piere,
E jertfa  pe altarul vietii.

Picture 818