Motănelul meu vărgat
Este un neastâmpărat!
Ba se-ascunde în tufiş,
Ba sare pe-acoperiş,
Ba se joacă în grădină,
Ba aleargă vreo găină.
Doar că astăzi a aflat
Ce pate-un neastâmpărat:
Când pe stup s-a cocoţat
O albină l-a-nţepat
Şi-acum este bosumflat
Că are botul umflat !!
Când mergeam spre grădiniţă,
Cu mămica de mâniţă,
Mă-ntrebam:”De ce merg oare
Îmbrăcat de sărbătoare?”
Eu credeam c-o grădiniţă
Este o curte cu portiţă,
Unde cresc frumoase flori
In mulţime de culori.
Dar când colo, ea era
Tocmai grădiniţa mea:
Casă mare şi frumoasă,
Primitoare, luminoasă,
Cu păpuşi şi jucării
Şi-o mulţime de copii,
Care vin la fel ca mine
Să fim educaţi mai bine!
Dacă vedeţi desenate,
Două beţe-ncrucişate,
Să ştiţi că acela-i X
Şi l-aţi invaţat … la fix.
Dar de stau şi mă gândesc,
Pe X nu-l prea folosesc,
Numai că pe sora mea,
O cheamă chiar Xenia
Şi trebuie ca să ştiu
Litera X cum s-o scriu.
Cu un pix şi un caiet,
La expoziţie merg direct,
Fiindcă acolo sunt expuse
(După cum Axinte-mi spuse)
Instrumente muzicale:
Xilofoane şi ţambale.
Daca-mi iau şi-un saxofon,
O orgă şi un trombon,
Pot să dau chiar un concert
Pentru veselu-ALFABET !
A,Ă,B,C,D,E,F,G,H,I,Î,J,K,L,M,N,O,P,R,S,Ş,T,Ţ,U,V şi acum urmează Z
O linie frântă-n trei,
Este Z, şi dacă vrei
Pe caiet să scrii „Zoreşti”
Nu mai ai cum să greşeşti.
Ba chiar poţi să povesteşti
Că zăpada este mare
Şi zarzărul zărit în zare,
Este nins de parcă-i floare.
Zdreanţă zburdă fericit
În zăvoiu-nzăpezit
Şi la zvon de zurgălăi,
Latră şi se-ascunde-n clăi.
E-un căţel mai zăpăcit,
Zvăpăiat şi zbânţuit:
Strig la el şi-l trag de zgardă.
El zvâcneşte din zăpadă,
Sare-n sus şi dă din coadă!
*********
Cine se crede isteţ?
Îi propun un textuleţ!
Hai, încearcă, nu e greu
Dacă-ai să repeţi mereu:
DE ZĂPUSEALĂ, ZVĂPĂIATA ZINA ZĂBOVI -N ZĂVOI, ZICÂND ZÂMBIND CĂ ZĂRI ÎN ZARE ZECE ZUGRAVI ZORNĂIND ZORIŢI ZURGĂLĂI-N ZORII ZILEI, ZĂPĂCIND CU ZGOMOTUL ZEBRELE ZGRIBULITE!
A,Ă,B,C,D,E,f,G,H,I,Î,J,K,L,M,N,O,P,R,S,Ş,T,Ţ,U şi fiţi atenţi că vine V!
Îl prezint pe V acum.
Cum arată? Iată cum:
Două beţe alăturate
Jos se află-mpreunate
Însă sus sunt depărtate.
Acum pot să scriu cu el:
Vulpe, vacă şi viţel.
Vijelie, val-vârtej
Vine vântul ca un vrej,
Viforând vâlcelele,
Viscolind viroagele,
Vestind iarna cea geroasă.
Vino s-o privim din casă!