TOAMNĂ TÂRZIE

Ultima  săptămână din  toamnă merită o poezie!

TOAMNĂ  TÂRZIE

Toamna scutură din plete
Stropi mărunţi de ploaie rece
Şi cu armonii incete
Cântă timpul care trece.

Vântul suflă în rafale
Rupând crengi ce-i stau în cale
Şi-n vârtejuri frunze poartă
Incercând să le despartă.

Doar un stol de coţofene
Pe sub norii plumburii,
Scuturând din negre pene
Se-ntrec în cascadorii.

5 thoughts on “TOAMNĂ TÂRZIE

  1. Pingback: Nu vine, dom’le!

  2. Pfff, e un fel de Topârceanu!
    Şi zic pfff cu ciudă! E al naibii de frumoasă dar are un ton ştrengăresc, în final, care mă trimite la ideea că e o poezie pentru copii!
    Bineînţeles că e şi pentru mine, că doar cobor vertiginos spre fotoliul din poza aia cu „gogule”!!! :))

  3. Aurora, LL=large like… 🙂 îl cunosti poetu’ belgian Maurice Carême?… aveti acelasi stil! 🙂
    http://fr.wikipedia.org/wiki/Maurice_Car%C3%AAme
    * * *
    iata ce mi-a inspirat poemu’ tau: 🙂

    noiembrie îsi repeta aceeasi rugaciune de lumina, ca si-acum un an… florile îsi plâng petalele uscate sau deja cazute cu lacrimi de seva dulce… toate culorile acestei luni se confunda într-o paleta de amintiri pe care vântul rece le poarta într-un vârtej boreal… soarele dispare-n crepuscul ca o flacara ruginie ce ne vesteste sosirea lui decembrie…
    * * *
    sanatate, kile de inspiratie si seara placuta! cu drag, Mélanie

    • Melanieeeee! Păi este un poem în proză ce ai scris tu aici!!! Continuă! Eu aştept!
      Sănătate şi o caldă îmbrăţişare.Am auzit de el. Iată şi la el o toamnă, dar mai veselă decât a mea (el are şi muzicuţă!)
      L’automne
      Maurice Careme
      L’automne au coin du bois,
      Joue de l’harmonica.
      Quelle joie chez les feuilles !
      Elles valsent au bras
      Du vent qui les emporte.
      On dit qu’elles sont mortes,
      Mais personne n’y croit.
      L’automne au coin du bois,
      Joue de l’harmonica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.