http://sorisomail.com/email/128637/nao-ha-animais-maus.html
Motănelul obosit
S-a culcat şi-a adormit.
Vrăbiuţa nu-i dă pace,
Fiindcă-ar vrea ca să se joace.
– Motănel! Mă plictisesc!
Tare-aş vrea să te trezesc!
– Miau-miau-miau! Cine mă scoală?
Vrăbiuţa? Ce-ndrăzneală!
Aş putea să te mănânc
Şi-apoi din nou să mă culc!
Dar… de ce să îţi fac rău?
Cred că e bun gândul tău!
Prietenu-i bun mereu
Şi la bine şi la greu!
Oricât ar fi el de mic
Tot e de-ajutor un pic !
(poză luată de pe internet)
Merg pe stradă liniştit
Şi observ că-s urmărit.
Intorc capul şi – ciudat-
Văd un ghem cam scămoşat.
Mă aplec să văd mai bine
Ce se ţine după mine.
Să nu-i fie de deochi,
Ghemul ăsta are ochi,
Are nas, are şi bot!
Ooo!Da-asta-i prea de tot:
Uite-acolo, fix la spate
O codiţă-ntr-una bate!
Ce să fie? Ce să fie?
Nu cumva e jucărie?
Nuuu! Misteru-i dezlegat
Fiindcă ghemul… a lătrat!
Comentatorii mei ( în ordinea propunerilor: Cristi, Alex, Isis, Mirela, Gina, m-au pus la lucru! Mi-au propus culori şi a trebuit să mă conformez!
OCRU e culoare de argilă
Sau de proaspătă şindrilă.
GRENA este şubredă,
Şi veştedă vişină putredă.
ROZ – culoare de rochiţă
Imbrăcată de-o fetiţă.
MOV floarea de liliac
Sub fereastră la iatac.
PORTOCALIU, fără-ndoială
Îl găsim în portocală.
CORAI e culoare de coral
Galben-roşu, adus la mal
De-un scafandru matinal.
TURCOAZ -piatră de peruzea
Aşezată-n broşa mea.
(Verde-albastră este ea)-
GRI e şoricelul mic,
Al pisicii inamic.
Când punem cafea în lapte
BEJ este culoarea frate.
BRUN e ursul din pădure,
Cafeneiu închis i-aş spune.
ROŞU e floarea de mac.
VERDE – frunza din copac.
GALBEN este gălbenuşul,
ALB, desigur e albuşul.
ALBASRTRU – cerul senin
Şi la fel floarea de in.
MARO – bobul de cafea,
Mobila din casa mea.
NEGRU e ca un tăciune.
Ce CULORI mai ştii? Hai spune!
In straturi ghiocei sfioşi,
Deschid albe petale
Şi brebenei mici şi frumoşi
Au înflorit în vale.
O albină, prima oară
A ieşit din stup la zbor:
– E parfum de primăvară,
Hai suratelor daţi zor !
Mai încolo, o fetiţă
Cu zambile în mânuţă
Scuturându-şi cârlionţii
În soarele dimineţii,
A vârât năsucu-n floare:
– Ce mireasmă, ce-ncântare!
E parfum de primăvară
Şi la noi pe ulicioară!