UN DAR PENTRU MOŞ CRĂCIUN

Moş Crăciun, Moş Crăciun!
Eşti atâta de bătrân,
Că un pic m-am speriat …
Şi era să fug sub pat !!!

Mă întreb eu câte-odată:
Singur colinzi lumea toată,
Cu renii la sănioară
Alergând în fapt de seară?

Uite: dacă ţi-ar plăcea,
Eu ţi-aş da racheta mea.
Renunţ la ea pentru tine
Dar… să vii mai des la mine!!!

Numărătoare

Copil fiind şi eu cândva, participam la tot felul de jocuri pe care le inventam sau le învăţam de la alţi copii mai mari. Unele presupuneau alegerea unui coordonator, altele cereau formarea a două grupe şi în aceste cazuri pentru imparţialitate unul dintre noi facea alegerea in functie de ce hotărea „numărătoarea”.  Imi amintesc o numărătoare de genul acesta , formată din cuvinte neinteligibile, dar care ne plăcea probabil datorită sonorităţii:
„Una lica şi dalica
Şi da pana pogorana
Da del da sobol
Pantoşica ţicovete
Ieşi afară mai băiete!”
Nostalgia jocurilor copilăriei, m-a inspirat şi am conceput şi eu două „numărători” …
Poate că, micuţii mei cititori le vor folosi în jocurile lor.


94.  NUMARATOARE LA JOC
„CĂPRIŢA”
Cinci căpriţe cu mărgele
Pe cinci garduri de nuiele
Sar la frunze să ajungă
Ca să le pună în pungă.
Punga n-are cine-o ţine:
Capra n-are mâini ştii bine.
M-am gândit că s-ar putea
Să o ţii chiar dumneata.

Numărătoare
„NU E LOC ŞI PENTRU TINE”
Hopa ţop şi toc-toc-toc
Toţi copiii stau pe loc
Şi se-aleg acum la joc:
Tu în faţă, tu-n mijloc,
Tu să stai aici cu mine
Fiindc-aşa este mai bine,
Tu să mergi lângă o fată
Cum ai stat şi altă dată.
Ce să-ţi fac acum vecine?
Nu e loc şi pentru tine!!

Mâţa hoaţă

Pisi, mâţa siameză
A poftit la maioneză.
Şi uite-aşa pâş-pâş-pâş-pâş
Se apropie târâş

De bucătăria-în care
Este porţia cea mare.
Dintr-un salt a şi ajuns
Pe dulap, acolo sus.

Dar, dezastru! Cu lăbuţa
A trântit farfuriuţa
Şi-a căzut şi pisicuţa
Drept pe cap la bunicuţa.

Uf! De spaimă a împietrit
Şi-ochelarii i-au sărit
Chiar în vasul cu mâncare
Ce-l ducea lui tata-mare.

Şi-a crezut că uraganul
I-a trântit în cap tavanul !
Atunci, Pisi… ţuşti afară…
Şi-a fugit pe ulicioară !

Dar de-o prinde bunicuţa,
Ce-o păţi ea, pisicuţa?

CĂŢEII MEI


De-acum un an am trei căţei:
Lăbuş, Jăvroi şi cu Ursei
Şi dacă-aş sta să povestesc
Cu fiecare ce păţesc…
M-ar prinde noaptea.

Lăbuş e mic şi răsfăţat
Şi-i place mult la mine-n pat,
Dar azi culcuşul i-am mutat
Că-n dar doi purici mi-a lăsat
Şi ţin-te scărpinat !

Jăvroi stă toată ziua-n ladă
Nu zice ham, de-l calci pe coadă,
Dar dacă-i vorba de frigare
El este primul la mâncare
Şi zău că-i de mirare.

Al treilea este Ursei,
Cel mai mare-ntre căţei
Şi vătaf peste pisici.
Când le latră, parcă-i bici
Şi-au plecat toate de-aici.

N-or fi buni, dar sunt ai mei
Şi mi-e tare drag de ei.
Cu ei o o ţin într-un joc
Nu mă plictisesc deloc…
Şi-ăsta, da noroc !

(Imaginile sunt luate de pe internet)