Mici poezioare pentru copii de 2 şi trei ani

32 Thoughts

La rugămintea Simonei, am scris aceste câteva versuleţe pentru copiii de 2 ani. As dori tare mult să ştiu dacă micuţii de doi ani, reuşesc să spună patru versuri, deci rog „beneficiarii” să-mi spună intr-un scurt-scurt comentariu.

Pisicuţa

Miau-miau,
Lapte vreau !
Fugi pisică mititică,
Că te prinde Azorică.

Ham-ham

Ham-ham-ham face căţelul
Să-l audă băieţelul.
Hai să ne jucăm cu el,
Că şi cuţu-i mititel !

Groh-groh

Groh-groh, face purcelul
Când îi ducem castronelul
Cu porumb şi iarbă verde.
Nici o boabă nu o pierde.

Lăbuş

Mi-a luat din coş Lăbuş
Ursuleţul meu de pluş.
Şi i-l las, că-i şi el mic
Dar să nu-i rupă nimic!

Să învăţăm să pronunţăm sunetul R

88 Thoughts

Grivei a găsit un os
Şi roade din el voios,
Dar o ciaoră aiurită
Cârâie şi îl irită!
Crrrau-crrrau-crrrau !
Croncăne cioara
De răsună ulicioara.
Mârrrr, mârrr, mârrrrr!
Mârâie Grivei la cioară.
Ea se sperie şi zboară.
Crau, crrrau, crrrau !
Pân-la urmă tot i-l iau.
Crrrau! Crrrrau! Crrrrrau!

Ionel şi toba lui

42 Thoughts

Ionel primi o tobă
Bum. bum, bum
Bum ta-ra-ta-tum!
Şi nu mai auzi o vorbă
De atât bum-bum.
Bum ta ra ta tum!

Toată ziua-auzi prin casă
Bum bum bum
Şi pe hol şi chiar la masă
bum ta ra ta tum
De-ţi bubuie în ureche
Bum bum bum
Ca un ţârâit de streche !
bum ta ra ta tum!

Sar pisicile năuce
Miau-miau-miau
Ar fugi şi s-ar tot duce
Miau-miau-miau
Miau-miorlau,miorlau!

Bunicuţa dă să fugă
Şontâc, şontâc, şontâc
Toba parcă dă să-mpungă.
Bum bum bum
Bum ta ra ta tum

Orişiunde se ascunde
vai vai vai
Numai toba se aude !
Bum bum bum
Bum ta ra ta tum

Chiar viteazul Azorică
Ham, ham, ham
S-a ascuns sub pat de frică
Ham- ham-ham-
Mâr şi ham ham ham !

Dacă-o prinde o face praf
Mâr, mâr mâr
Şi-o -nghite cu pilaf
Cleaf, cleaf ,cleaf
Să se liniştească casa
Şi să îi priască masa!
Aha! Aha! Aha!
Ha-ha-ha-ha-ha!

FAMILIA

27 Thoughts

In ajutorul educatoarelor ce trebuie să discute cu micuţii din grădiniţă despre ce este FAMILIA, am scris poezioara de mai jos.

Mama, tata şi cu mine,
Fratele şi sora mea:
Aceasta-i FAMILIA.
Toţi avem acelaşi NUME,
Fiecare un PRENUME.
Stăm cu toţii într-o casă,
Şi mâncăm la- aceeaşi masă.
Împreună tot mereu
Şi la bine şi la greu,
Că dacă suntem uniţi
Suntem tare fericiţi !

O comentatoare, Nuşa, educatoare la o grădiniţă din judeţul Călarasi, a lăsat la comentarii o poezie pe al cărei autor nu îl cunoaşte, dar după cum afirmă, este o poezie care a circulat din generaţie în generaţie la grădiniţă. Plăcându-mi foarte mult o postez mai jos , iar dacă cineva cunoaşte autorul să ni-l spună:

Mi- aduc aminte,
Că-n dulap aveam odată
Un pacheţel de ciocolată.
Tata a vrut să ia o fărâmiţă,
Dar mama i-a spus:
Nu, că-i pentru fetiţă!
Ce ,pentru tine-am cumparat?
Tata a râs şi nu s-a suparat
Atunci am impărţit pachetul-n trei
Să mănânce şi părinţii mei
Când am să cresc ,am sa le-aduc de toate,
Căci ii iubesc cum nici nu se mai poate!
Dar câte-o dată nici n-aş vrea să cresc
Căci ştii: atunci şi ei îmbătrânesc.