In ajutorul educatoarelor ce trebuie să discute cu micuţii din grădiniţă despre ce este FAMILIA, am scris poezioara de mai jos.
Mama, tata şi cu mine,
Fratele şi sora mea:
Aceasta-i FAMILIA.
Toţi avem acelaşi NUME,
Fiecare un PRENUME.
Stăm cu toţii într-o casă,
Şi mâncăm la- aceeaşi masă.
Împreună tot mereu
Şi la bine şi la greu,
Că dacă suntem uniţi
Suntem tare fericiţi !
O comentatoare, Nuşa, educatoare la o grădiniţă din judeţul Călarasi, a lăsat la comentarii o poezie pe al cărei autor nu îl cunoaşte, dar după cum afirmă, este o poezie care a circulat din generaţie în generaţie la grădiniţă. Plăcându-mi foarte mult o postez mai jos , iar dacă cineva cunoaşte autorul să ni-l spună:
Mi- aduc aminte,
Că-n dulap aveam odată
Un pacheţel de ciocolată.
Tata a vrut să ia o fărâmiţă,
Dar mama i-a spus:
Nu, că-i pentru fetiţă!
Ce ,pentru tine-am cumparat?
Tata a râs şi nu s-a suparat
Atunci am impărţit pachetul-n trei
Să mănânce şi părinţii mei
Când am să cresc ,am sa le-aduc de toate,
Căci ii iubesc cum nici nu se mai poate!
Dar câte-o dată nici n-aş vrea să cresc
Căci ştii: atunci şi ei îmbătrânesc.